map

Evenimente curente

   

Ştiri

REMBRANDT - Apogeul Artei Gravurii


10 decembrie 2014 - 10 martie 2015
 

Vernisajul va avea loc la Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc, Piața Unirii, nr. 1 – în prezența doamnei Anke ter Hoeve, Sefa Adjuncta de Misiune a Ambasadei Olandei în România, a președintelui Consiliului Județean Timiș, Titu Bojin, a primarului Timișoarei, Nicolae Robu, a directorului Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann și a curatorului expoziției și reprezentantul colecției Euro Art Luxembourg, Thomas Emmerling.

În deschidere, artiștii Operei Naționale Române Timișoara vă vor delecta cu un concert de pian și voce, un program special realizat pentru acestă ocazie. Programul se află în fișierul atașat acestui e-mail.

Se cuvine să mulțumim partenerilor noștri, care au făcut posibilă această expoziție la Muzeul de Artă Timișoara: Consiliul Județean Timiș, Euro Art Luxembourg, Mercur Plus, Aquatim, Prospero, Asociația Timișoara Capitală Culturală 2021, Opera Națională Română Timișoara, www.rembrandt-in-romania.ro, precum și partenerilor media și celorlalți colaboratori.

Expoziția este însoțită de un catalog complex, în limbile română și engleză.

”Cum se explică această „vizită” a lui Rembrandt la Timișoara, respectiv de ce opera grafică a marelui va fi expusă expusă în Palatul Baroc din orașul de pe Bega? Este aceasta o ocazie de a re-descoperi, a reciti și a înțelege vocația și identitatea culturală a Olandei și a Occidentului? Este vorba de o reorientare culturală, în sensul multiplicării relațiilor Estului cu Vestul și al apropierii românești de paradigma occidentală? Sau, în discuție este acceptarea unei subordonări structurale față de curentele artistice și de idei dominante?

Expoziția Rembrandt – apogeul artei gravurii, pusă la dispoziția publicului de Euro Art Luxembourg în cooperare cu Muzeul de Artă Timișoara, face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generînd un raport înnoitor între <spațiul experienței> și <orizontul așteptării>. Creația rembrandtiană este una profund individuală, dar și una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Țărilor de Jos atunci cînd, în secolul al XVII-lea -, fuseseră puterea dintîi a lumii.

Într-o instituție avînd o producție intelectuală atractivă, așa cum cred că este Muzeul de Artă Timișoara, nu poate absenta trimiterea la arta marilor maeștri, la prestigioasele creații ale umanismului, la magia, mitologia și știința ce au conturat reperele societății contemporane. O expoziție Rembrandt pune în lumină o întreagă istorie, iar o dată descoperite și înțelese moștenirile ei vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gîndit la un moment dat.

În reflecțiile formulate în albumul intitulat Eu jucîndu-mă de-a Rembrandt, Corneliu Baba asocia artei olandezului muzica lui Beethoven, stăruind asupra înrudirii dintre „orchestrația umbrei și luminei”, găsind similaritățile lor în “vocea poruncitoare a destinului” și în  “așteptarea dramatică”. Recitindu-l pe Rembrandt expus în marile colecții ale lumii, Corneliu Baba este impresionat de forța operei acestuia, de durata lungă în care ea se așează: “Lumina zilei va străbate mereu și azi ca și atunci pe vremea lui, prin ochiuri de geam și va cădea la fel pe chipurile oamenilor, pe obiecte de metal, pe faldurile mătăsurilor sau ale catifelelor, va desena pe ziduri umbre adînci sau ușoare. Lumina va lupta cu întunericul după aceleași legi imuabile spre a cuceri fiecare hegemonia”.          

Expoziția de gravuri a celebrului artist organizată de Muzeul de Artă Timișoara în cooperare cu Euro Art Luxembourg conține un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamă ideal. În saloanele Palatului Baroc din Timișoara revedem articulațiile de cîmpuri din secolul de aur al Olandei,  mărturia universală a unui timp și a unui spațiu inimitabile. E o iluzie retrospectivă, fără de care însă nu vom afla nicicînd cum s-au născut competențele rare ale ființei umane, cum s-a legitimat o creație și cum a dobîndit prin ea însăși un mare grad de autonomie” - Prof. Dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara. 

PAUL NEAGU. (R)evoluția formei


Muzeul de Artă Timișoara
30 noiembrie 2014 - 25 ianuarie 2015

vernisaj: 30 noiembrie 2014, ora 12.00

A trecut o decadă de când marele artist plastic timișorean Paul Neagu nu se mai află printre noi.
Pentru a comemora acest moment, Fundația Interart Triade și Paul Neagu Estate RO, în colaborare cu Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, organizează o serie de evenimente menite să readucă în atența publicului opera celui mai important sculptor român de la Brâncuși încoace.

Astfel, duminică, 30 noiembrie a.c., de la ora 12.00, vă invităm la Muzeul de Artă Timișoara  - Palatul Baroc, Piața Unirii nr. 1 - pentru a participa la deschiderea expoziției Paul Neagu. Opera ca o hermeneutică vizuală, al cărei curator este prof. dr. Ileana Pintilie, critic de artă. Expunerea cuprinde peste 70 de lucrări semnate Paul Neagu, din colecțiile Muzeului de Artă Timișoara, dr. Sorin Costina și familia Neagu. Cu ocazia vernisajului, va fi lansat și albumul de artă omonim. Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă Timișoara până în data de 25 ianuarie 2015, zilnic între orele 10-18 (luni închis).

Proiectul Paul Neagu. (R)evoluția formei este completat de expozițiile Obiecte regenerative de la Galeria Jecza Timișoara și  Muchii infinite. Colecția Mircea Pinte, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca.


Paul Neagu, unul dintre cei mai importanti artisti romani ai secolului XX, a fost  o personalitate de tip renascentist, cu multiple preocupări în lumea artelor. Astfel, interesele sale s-au manifestat în sculptură, pictură,  desen, grafică, eseistică și poezie. Lucrările și performance-urile sale au fost întotdeauna insuflate de un spirit inovator. Paul Neagu a căutat permanent noi forme de expresie și noi  concepții despre ată, incluzând influențe din domenii variate , precum arhitectura, filosofia sau fizica cuantică.  British Museum, Tate Gallery, Muzeul de Artă Contemporană al Scoției și Muzeul de Artă Timișoara sunt doar câteva instituții care dețin colecții Paul Neagu. Format la Timișoara, artistul și-a manifestat întotdeauna o afinitate față de acest oraș, și deși considerat un cetățen universal, ultima sa dorință a fost să fie înhumat în orașul de pe Bega.

Directorul muzical al Disneyland Paris la Muzeul de Artă Timișoara

Întâlnire cu Vasile Șirli la Palatul Baroc

Sâmbătă, 22 noiembrie 2014, ora 18.00


Muzeul de Artă Timișoara, în colaborare cu Galeria Posibilă din București, vă propune un nou eveniment în programul conex al expoziției ”Ștefan Câlția – Locuri” de la Palatul Baroc, Timișoara.

Astfel, sâmbătă, 22 noiembrie, la ora 18.00, vă invităm la Muzeul de Artă Timișoara – Piața Unirii nr. 1 – pentru a participa la întâlnirea cu compozitorul Vasile Șirli, cu tema ”Muzica de teatru a lui Vasile Șirli”.

Conform spuselor compozitorului “Întâlnirea se vrea un Dialog despre Muzica de Teatru, cu mici exemple audio. Despre "De ce ? Cum ?", despre Oamenii de Teatru, Atitudinea lor, Ideile lor. 
O Întalnire deschisă Întrebărilor”.

Participarea la această întâlnire este GRATUITĂ.

Născut în județul Timiș, la Variaș, Vasile Șirli este un important compozitor și producător de muzică pentru film și teatru. Distins cu numeroase premii naționale și internaționale, la Montreux, Dresda, Tokyo ș.a., compozitorul s-a stabilit în Franța în 1986, unde are numeroase colaborări în teatru, film (compania Universal), radio și televiziune. A colaborat cu muzicieni celebri, precum Phil Collins sau Peter Gabriel. Din 1990 este director al departamentului muzical al parcului Disneyland Resort Paris, pentru care a compus melodii devenite clasice: Chante c’est Noel, It’s Halloween-lo-ween, Dancin’ (A Catchy Rhythm).

După 1989, Vasile Șirli a avut mai multe colaborări în țară, atât în film, cât și în teatru, în special cu regizorul de teatru Silviu Purcărete – al cărui spectacol ”Moliendo café” a avut premiera în acestă lună la Teatrul Maghiar din Timișoara.

Artă, societate și cultură în România interbelică – simpozion național

SIMPOZION NAȚIONAL “ARTĂ, SOCIETATE ȘI CULTURĂ ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ” – 5-7 NOIEMBRIE 2014

VERNISAJUL EXPOZIȚIEI ARTĂ BĂNĂȚEANĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ – 5 NOIEMBRIE 2014, ORA 17.30

VERNISAJUL EXPOZIȚIILOR PERMANENTE “ARTA DIN BANATUL ISTORIC” – 6 NOIEMBRIE 2014, ORA 17.30

 

Muzeul de Artă Timișoara este gazda primei ediții a Simpozionului național “Artă, societate și cultură în România interbelică”. Evenimentul va avea loc în perioada 5-7 noiembrie a.c. la Palatul Baroc, din Piața Unirii nr. 1, Timișoara și va fi deschis miercuri, 5 noiembrie, de președintele CJ Timiș, Titu Bojin, alături de prof. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara și de prof. Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității București.

Pe parcursul celor trei zile ale simpozionului, acad. Răzvan Theodorescu, prof. Adrian Cioroianu, prof. Ruxandra Demetrescu și alți 30 de invitați din București, Sibiu, Iași, Cuj, Arad, Timișoara sau Lausanne (Elveția) vor dezbate public teme privind arta, arhitectura, literatura, istoriografia, publicistica, politica sau societatea românească între cele două războaie mondiale.

Simpozionul este susținut de expoziția Artă bănățeană din perioada interbelică, concepută și organizată de muzeograful Marius Cornea, ce oferă publicului vizitator o imagine asupra vieţii artistice din Banat în perioada dintre cele două războaie mondiale. Expoziţia cuprinde lucrări care redau debutul modernităţii româneşti, aparţinând unor artişti de marcă precum Julius Podlipny, Varga Albert şi Ferdinand Gallas. Mutarea Şcolii de Arte Frumoase de la Cluj la Timişoara şi prezenţa profesorilor Alexandru Popp, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Anastase Demian și Romul Ladea stimulează creația artistică bănăţeană. În această perioadă se remarcă reprezentanţi  ai constructivismului, expresionismului şi postimpresionismului. Amintim aici naturile statice realizate de Emil Lenhardt, marinele lui Corneliu Liuba, peisajele lui Ion Isac şi portretele executate de Krausz Albert. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură, grafică şi sculptură din Banat din perioada interbelică, din colecţiile Muzeului de Artă Timişoara și din colecții private.

“Simpozionul Artă, societate și cultură în România interbelică se adresează cercetătorilor preocupați de înnoirea discursului privind afirmarea fenomenului artistic și cultural românesc în context european. Tema vizează cercetări de istoria artei, istorie socială, studii culturale. Sînt invitați muzeografi-cercetători și profesori din domeniile artelor, științelor umaniste și științelor social-politice. Studiile vor releva maniera în care arta, muzica, arhitectura, instituțiile de cultură, publicațiile, consumul produsului artistic în ansamblu contribuie la interpretarea faptelor. Un interes aparte intenționăm să-l acordăm prezentării contextului social-politic în care s-au manifestat oamenii, comunitățile, instituțiile românești în anii interbelici, respectiv cum au funcționat relațiile local-național, respectiv național-universal.

Simpozionul va urmări o abordare inter- și transdisciplinară, emanciparea de sub influența paradigmei romantice l'art pour l'art care a dominat decenii de-a rîndul cercetările de istoria artei și de istoriografie din România. Arta și societatea sunt conceptualizate interdependent. Arta – fenomen social, mijloc de conceptualizare și de redare a structurii de gîndire, a sensibilităților umane, a Weltanschauung-ului vremii, mod de transmitere a sacrului și a profanului, a ideologiei, a simbolurilor și a realităților social-politice dintr-un anumit context istoric. Socialul – sursă de inspirație a artistului, obiect și subiect al creației, văzut ca reprezentare a realității prin concepte abstracte.” (prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara)

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI

Ștefan Câlția. Locuri - lansare de album

vineri, 31 octombrie 2014, ora 18

Vineri, 31 octombrie, la ora 18, Muzeul de Artă Timişoara (Piața Unirii nr. 1) găzduieşte lansarea albumului de pictură Ştefan Câlţia. Locuri, apărut la Curtea Veche Publishing. Cititorii vor avea ocazia nu doar să-l asculte vorbind pe Ştefan Câlţia între lucrările sale, dar şi să obţină autograful său. Discuţiei se vor alătura şi prof. univ. dr. Victor Neumann (directorul Muzeului de Artă Timişoara), Iren Arsene (directorul Curtea Veche Publishing), Patricia Bădulescu (unul dintre cei trei curatori ai expoziţiei), Cristina Bazavan (jurnalist, blogger).

 Pornind de la expoziţia-eveniment Ştefan Câlţia. Locuri desfăşurată în perioada 3 octombrie - 5 decembrie 2014 la Muzeul de Artă Timişoara, Curtea Veche Publishing  vă propune un album-cadou pentru toţi iubitorii de poveşti şi pictură. Albumul adună înăuntrul său un mănunchi de peste 70 de  lucrări dintre care multe neexpuse până acum ochilor publicului larg, dezvelite de intimitatea colecţiilor private şi învelite în cuvintele moi a şase autori. Textele ce însoţesc aceste imagini propun chei de lectură ale imaginarului construit de Ştefan Cȃlţia, prezintă etapele cele mai importante ale parcursului său biografic şi artistic şi evocă propriile contacte ale autorilor  (Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu, Andrei Teleagă) cu munca acestuia. Accesibil, uşor curgător, întregul text al albumului se vrea a fi o poveste care să vină în completarea celor multe spuse prin imagini.

„Când Ștefan Câlția m-a invitat întâia oară în atelierul său am fost fascinat de amalgamul de lumini și de umbre al locului în care își petrecea cea mai mare parte a fiecărei zile; am fost impresionat de ferestrele înalte ale imobilului, mângâiate de frunzele și florile grădinii din fața lui. Descopeream misterul pe care artistul știe să-l cultive voluntar ori involuntar, admiram arta etnografică împodobind casa – obiectele de ceramică, vechiul pat al casei țărănești, lăzile de lemn depozitând documente prăfuite ale unor vremuri îndepărtate, fotografii de familie –, toate asociindu-le universului din care descind picturile maestrului.”

Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara

„Suflet răscruce, Ştefan Câlţia este un sangvin melancolic – sau, dacă vreţi, un coleric fantast, deopotrivă contemplativ şi ziditor. Un meşter insuflat de ethosul breslelor de altădată, dar subtil alcătuitor de himere, cultivând cu hâtră sobrietate estetica ambiguităţii. Himere care vin de niciunde, îndreptându-se către nicăieri. Levitaţii funambuleşti cu înscenări de bestiar medieval, încremeniri clovneşti şi metamorfoze halucinante, pentru care trecerea, călătoria, plutirea, suspendarea în vid, sticla (cu misterioasele ei tăceri vorbitoare), ceaţa, drumul, norii, luminişul, luntrea, peştele, dealul – figurile evanescenţei şi ispitele inefabilului, semnele acelui Dincolo ce definesc fiinţarea ca mister împărtăşit – se asociază pieziş cu ambiguitatea carnavalescă şi teatralizarea obiectelor.”

Dan C. Mihăilescu

Albumul Ştefan Câlţia. Locuri face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, precum şi o serie de conferinţe. Carte este editată de Galeria Posibilă în parteneriat cu Muzeul de Arta Timişoara, Curtea Veche Publishing şi cu sprijin din partea Administraţiei Fondului Cultural Național.

Expoziție internațională „Omul în oglindă“

20 - 24 octombrie 2014

În data de 20 octombrie 2014, începând cu orele 1800, Penitenciarul Timişoara în calitate de organizator, în colaborare cu Asociaţia pentru Ajutorarea Copiilor cu Afecţiuni Hemato - Oncologice ,,Patricia Popa“, organizează la Muzeul de Artă Timişoara vernisajul Expoziţiei Internaţionale de pictură, grafică, fotografie ,,Omul în oglindă”.

Au răspuns invitaţiei noastre unităţi penitenciare din România, Grecia şi  Ungaria, care au donat un număr de 88 de lucrări de pictură, grafică şi fotografie, realizate de către persoane private de libertate.

Lucrările vor fi expuse pe simezele muzeului în perioada 20 octombrie-24 octombrie 2014, iar fondurile obţinute din valorificarea acestora vor fi donate Centrului de Transplant medular din cadrul Spitalului ,,Louis Ţurcanu” din Timişoara.

Prin organizarea acestei expoziţii dorim să creştem gradul de conştientizare a opiniei publice despre ceea ce înseamnă viaţa după gratii, să arătăm că arta de calitate poate fi creată uneori şi din închisoare, să sensibilizăm comunitatea în vederea eliminării unor prejudecăţi cu privire la statutul de deţinut.

De asemenea, un deziderat important îl constituie şi sprijinirea copiilor cu afecţiuni medicale grave, prin implicarea deţinuţilor în acţiuni de caritate.

În mediul carceral demersurile recuperative şi de intervenţie psihologică trebuie să realizeze o remodelare a personalităţii persoanelor private de libertate, întrucât aceasta influenţează atât perspectiva din care ei se percep (introspecţie), cât şi relaţia cu ceilalţi, modul în care se raportează la infracţiune, activităţile din penitenciar, precum şi identificarea unui sens şi a unei direcţii pentru viitor.

Multe dintre abilităţile şi aptitudinile persoanelor private de libertate sunt latente, fiind nevoie de stimularea acestora prin metode specifice, astfel încât să fie facilitată reintegrarea socială, dar şi adaptarea adecvată la mediul carceral şi menţinerea echilibrului emoţional şi comportamental.

Astfel, prin intermediul tehnicilor de art - terapie se realizează motivarea şi stimularea implicării persoanelor private de libertate în procesul de schimbare personală, de asemenea identificarea şi dezvoltarea  valorilor morale, elemente de echilibru care pot în mod concret contribui la reconstrucţia personalităţii acestora prin creşterea  stimei de sine.

        

Ștefan Câlția - Locuri

3 octombrie - 5 decembrie 2014

expoziție de pictură și grafică

Muzeul de Artă Timișoara, în parteneriat cu Galeria Posibilă din București, organizează vineri, 3 octombrie, la ora 18.00, în Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, Timișoara
deschiderea expoziției Ștefan Câlția – Locuri

Vernisajul va avea loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timișoara.

Evenimentul se va bucura de prezența maestrului Ștefan Câlția, a lui Matei Câlția, manager cultural și a Prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

După mai bine de 10 ani de la ultima expoziției la Timișoara, reputatul artist plastic se reîntoarce în orașul în care și-a petrecut o parte din viață, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Lucrările vor fi expuse pe simezele de la etajul al doilea al muzeului pentru două luni, până în data de 5 decembrie a.c. După cum maestrul însuși spunea, în conferința de presă care a precedat evenimentul, expoziția nu dorește să fie o retrospectivă, ci va prezenta lucrările sale recente, multe dintre ele legate de Timișoara.


”Îi sunt dator Timișoarei pentru bunii ani ai tinereții, pentru Piața Unirii, pentru nopțile în care fugeam de la internatul liceului în Parcul Rozelor, pentru profesorii extraordinari pe care i-am avut aici. Dar nu din datorie vin și tot revin aici. Vin pentru că iubesc acest loc, dar și pentru un motiv ascuns, pe care am să-l spun acum. Cândva, cu câțiva ani înainte ca Sibiul să fie Capitală Culturală Europeană, am făcut o expoziție acolo și cred că am convins niște oameni să creadă în această posibilitate. Vă doresc să vă zbateți pentru o Timișoară Capitală Culturală a Europei și sper ca expoziția mea să urnească puțin acest lucru”, a declarat artistul.

Ştefan Cȃlţia creează, de cȃteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce nu îşi iese, însă, niciodată din matcă.

Uneori este vorba despre nesfȃrşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strȃnge în jurul lor, formând un teatru. În desenele uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Pe alocuri, forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.

Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Cȃlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atȃt de diferite, va pune în evidenţă  faptul că acest cortegiu tematic s-a dezvoltat păstrînd mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine.

Născut la Braşov şi copilărind în satul Şona, de lîngă Făgăraş, Ştefan Cȃlţia şi-a început formaţia de artist la Timişoara, ca elev al profesorului Julius Podlipny, a cărui personalitate i-a fundamentat parcursul. Aducerea unui corpus de lucrări relevant, la modul metonimic, pentru opera sa întreagă, rezultat al acestui parcurs, la Timişoara are, așadar, şi o semnificaţie simbolică. În cadrul conceptului expoziţional, legătura cu locul în care această retrospectivă se petrece este marcată prin introducerea în traseu a unui spaţiu-enclavă, dedicat unui fragment discret, însă emblematic al istoriei acestuia: prezenţa în Timişoara, la sfârşitul secolului al XIX-lea a grădinarului şi [peisagistului] Mühle, una dintre acele personalităţi care au conectat oraşul, într-un moment istoric specific, la viaţa economică şi culturală europeană.  Oraşul Timişoara este privit, astfel, ca un loc care dă sens şi care, la rȃndu-i, este investit cu sens doar atunci cȃnd este considerat în lumina relaţiei cu un destin specific.

În data de 4 octobrie, maestrul Ștefan Câlția s-a întâlnit cu tinerii care frecventeaza cursurile de artă ale Fundației First. Artistul le-a povestit despre anii în care a fost elev la Timisoara și despre lucrările expuse la MArT. Mai jos, câteva fotografii de la acest eveniment.

Expoziție „Ilustrație de carte contemporană în Germania“

7 octombrie - 2 noiembrie 2014

Muzeul de Artă Timișoara, în colaborare cu Centrul Cultural German Timişoara prezintă în perioada 7 octombrie – 2 noiembrie 2014 expoziția „Ilustrație de carte contemporană în Germania“, la Muzeul de Artă Timișoara. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 7 octombrie, la ora 18:30. Livia Coloji, prezentă ca ilustrator în publicații și cărți pentru copii din România și din străinătate, va deschide expoziția și va vorbi despre cărțile și ilustratorii prezenți în expoziție.

Expoziția concepută de Goethe-Institut în colaborare cu Burg Wissem Bilderbuchmuseum al orașului Troisdorf prezintă prin intermediul a 13 grupaje reprezentative o imagine asupra creației unor importanți ilustratori de carte germani. În afară de clasici renumiți pe plan internațional, sunt prezentați și artiști tineri, a căror opere reflectă cele mai actuale tendințe în ilustrația germană de carte.

Expoziția prezintă lucrări ale următorilor artiști: Jutta Bauer, Rotraut Susanne Berner, Nadia Budde, Klaus Ensikat, Wolf Erlbruch, Jacky Gleich, Nikolaus Heidelbach, Sybille Hein, Janosch, Karoline Kehr, Axel Scheffler, Philip Waechter și Katja Wehner. Cei 13 artiști au fost invitați, să selecteze câte cinci imagini dintr-una dintre propriile cărți cu ilustrații și să își argumenteze alegerea. Astfel, expoziția permite o întâlnire foarte personală și directă cu artiștii.

Expoziția exemplifică înalta calitate și diversitatea remarcabilă a ilustrației de carte germană. Pornind de la acuarelă și ajungând la colaj și experimente digitale, ilustrațiile reunite în această expoziție acoperă un spectru larg al artei moderne de ilustrație de carte. Uneori ochiul artistului este naiv, uneori sceptic, alteori obraznic sau chiar intelectual. Unii artiști se joacă cu lumi imaginare și cu vise, alții răsucesc realitatea într-un mod vesel și absurd. Imaginilor expresive ce au culori puternice le sunt alăturate ilustrații tăcute și subtile.

Adunarea generală a Asociației "Ceva de spus"

27 septembrie 2014

Muzeul de Arta Timisoara a gazduit in Sala Baroc, in data de 27 septembrie 2014, Adunarea Generala a Asociatiei Ceva de Spus. La eveniment au participat 30 de reprezentanti ai Asociației pentru a alege noua conducere si a stabili planul de actiune pentru urmatorii doi ani. Despre aceasta intrunire copresedintele Asociatiei, Raluca-Ioana Popescu, a spus:
„Muzeul de Artă este un loc unde persoanele cu dizabilitati sunt tratate cu respect si sanse egale. Este printre putinele institutii culturale accesibile si tocmai din acest motiv am ales sa tinem adunarea generala a asociatiei noastre aici. Am putut sa ne desfasuram activitatile in conditii optime, ceea ce pentru noi a fost foarte important. Multumim pentru deschidere si pentru respectul pe care ni-l acordati.”
 

Festivalul Internațional de Literatură Timișoara

ediția a III-a 22 - 24 octombrie 2014

Șapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanți vor sosi luna viitoare în capitala Banatului, la cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, plănuit să aibă loc în perioada 22-24 octombrie 2014, la Muzeul de Artă, Sala Barocă.

 

László Krasznahorkai (Ungaria) – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori europeni ai momentului, „un scriitor care te duce cu gîndul la Gogol şi Melville” (Susan Sonntag), Jean Mattern (Franța) – un scriitor de o rară sensibilitate și un editor respectat în întreaga lume (coordonatorul colecției „Du monde entire” a prestigioasei edituri Gallimard), Dasa Drndic (Croaţia) – una dintre cele mai puternice voci feminine ale literaturii din fostul spaţiu iugoslav, cunoscută în egală măsură ca prozatoare și critic literar, Cătălin Dorian Florescu – timişorean de origine, astăzi, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori elveţieni, laureat al premiului Naţional al Cărţii pe anul 2011, Paul Bailey – cunoscut prozator şi critic literar britanic, iremediabili îndrăgostit de România, poveştile sale îmbinînd adeseori teme şi personaje româneşti, Ornela Vorpsi – emigrată în 1991 din Albania, stabilită la Paris și cunoscută deopotrivă ca scriitoare şi artist vizual; prozele ei au primit numeroase premii şi au fost traduse la prestigioase edituri din Europa și Noemi Kiss (Ungaria) – unul dintre cele mai promițătoare nume din literatura maghiară contemporană și o apreciată cercetătoare literară, specializată în opera lui Paul Celan, aceștia sînt oaspeții din străinătate ai celei de a III-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

 

Lor li se vor alătura invitații din România, autori consacrați, alături de scriitori din noua generație: apreciatul scriitor, critic literar, eseist și publicist Mircea Mihăieș, Filip Florian – unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani, autorul celui mai aclamat debut al ultimilor zece ani, romanul Degete mici, Radu Pavel Gheo – prozator apreciat deopotrivă critici și cititori și, în egală măsură, un eseist și un dramaturg important, Florin Lăzărescu – unul dintre cei mai traduși scriitori români contemporani și un scenarist de succes și Bogdan Munteanu – reprezentant de marcă al noii generații de scriitori, autor a 3 volume, prezent în antologii, colaborator al celor mai importante publicații autohtone.     

Securitatea - Instrument al dictaturii

3 - 28 septembrie 2014

MUZEUL DE ARTĂ TIMIŞOARA (MArT)

și

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII (CNSAS)

vă adresează invitaţia de a participa la vernisajul expoziţiei:

SECURITATEA, instrument al dictaturii (The Securitate, an Instrument of Dictatorship)

şi la seria de întâlniri ştiinţifice şi dezbateri ce vor avea loc în perioada 03 – 29 septembrie a.c. în spaţiul muzeal.

Coordonarea evenimentelor: prof. univ. dr. Victor Neumann

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 03 septembrie 2014, ora 17.00, în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara, Piaţa Unirii, nr. 1.

Expoziţia îşi propune să prezinte publicului într-o formă accesibilă şi sintetică istoria de peste patru decenii a Securităţii, în multiplele ei ipostaze instituţionale, sprijinind în acest mod o mai bună înţelegere a dimensiunii fenomenului totalitar. Spaţiul expoziţional este structurat pe două nivele de reprezentare a represiunii. Primul nivel este cel în care documentele secrete ale Securităţii prezintă principalele metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare (supravegherea şi arestarea persoanelor care se opuneau regimului comunist, anchetarea acestora şi tratamentul inuman la care au fost supuşi deţinuţii politici în penitenciarele româneşti); modalităţile de cenzură şi de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice, filaje; dirijarea informatorilor, precum şi atribuţii ale unor direcţii şi servicii importante implicate în menţinerea regimului comunist. O secvenţă importantă din spaţiul expoziţional este rezervată anului 1989 şi evenimentelor din Decembrie, ilustrată cu ajutorul unor imagini inedite.

Cel de al doilea nivel aparţine memoriei trăite, înfăţişând experienţa directă a unor oameni, care au acceptat să-şi împărtăşească amintirile lor pe parcursul interviurilor realizate în cadrul Centrului de Istorie Orală – CNSAS. Aşadar, vizitatorii au posibilitatea să vizioneze în cadrul expoziţiei filmul documentar realizat de C.N.S.A.S. (finanţat de EACEA): „SUPRAVEGHEAT DE SECURITATE ÎN ANII ‘70-’80”, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

Realizatori: Cristina Anisescu (coordonator proiect); Florentina Budeancă, Liviu Burlacu, Cipriana Moisa, Mihaela Negru, Teodora Pop (CNSAS)

Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 –18.00, în perioada 03 - 29 septembrie 2014.

Pentru ghidajul vizitatorilor, C.N.S.A.S. pune la dispoziţie o mapă de prezentare a expoziţiei.

Pe 5 septembrie 2014, în intervalul orar 16.00-17.30, MArT va găzdui, în colaborare cu CNSAS, dezbaterea interactivă ”Before the END”, în cadrul proiectului „Freedom Express” (Study Trip) TIMIŞOARA, coordonat de EUROPEAN NETWORK REMEMBRANCE AND SOLIDARITY.

Concert de muzică barocă din Catalonia

7 august 2014, ora 20

Muzeul de Artă Timișoara, în colaborare cu Asociația Via Rumania Cultura, vă invită la Concertul de muzică barocă din Catalonia care va fi susținut joi, 7 august 2014, de la ora 20, în Sala Barocă (Piața Unirii nr. 1).

Evenimentul va avea loc în cadrul Festivalului de folclor catalan „APLEC INTERNACIONAL” – cel mai important festival catalan din afara Spaniei.

Concertul este oferit de grupurile Quartet Segle XVIII și Dansa Barroca. Repertoriul cuprinde muzică barocă din secolul al XVIII-lea.

Intrarea liberă.

Analog - 21 de fotografi maghiari din secolul XX

24 iulie - 24 august 2014

Muzeul de Artă Timișoara, împreună cu Liberty Art Centre Budapesta, organizează joi, 24 iulie 2014, ora 18.00, vernisajul expoziției ANALOG – 21 de fotografi maghiari din secolul XX.

Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă Timișoara, Palatul Baroc, Piața Unirii 1. În cadrul deschiderii, vor lua cuvântul prof. univ. dr. Victor Neumann - directorul Muzeului de Artă Timișoara, Brîndușa Armanca - realizator TV, Ferenc Csák - istoric de artă, directorul Liberty Art Centre Budapesta și deținătorul colecției de fotografii “Analog” și Colin Ford, CBE - curator, unul dintre cei mai importanți istorici de fotografie din Marea Britanie, fondator al National Media Museum, Bradford, UK.

Deținător unei largi colecții de pictură și sculptură, criticul de artă Ferenc Csák și-a îndreptat atenția, începând cu anii 1980, înspre fotografie. În acea vreme, fotografiile nu erau considerate opere care să facă obiectul unei colecții de artă. În mod interesant, acestea au început să capteze atenția colecționarului datorită altor lucrări de artă. Primele care și-au făcut loc în colecție au fost fotogramele lui Tihamér Gyarmathy, pe care marele artist maghiar le-a considerat de egală însemnătate cu picturile sale.  Se pot menționa de asemenea colajele lui Endre Bálint, Gyula Marosán sau Mihály Schéner. Aceste obiecte denotă forme variate ale expresiei fotografice.

Decizia de a avea o secțiune separată, dedicată fotografiei secolului XX îi aparține lui Ferenc Csák, iar selecția si finalizarea a fost realizată de expertul în fotografie Károly Kincses în anul 2011, în urma expoziției Eyewitness de la Academia Regală de Arte din Londra. Cu ocazia acelui eveniment, publicul londonez s-a familiarizat cu cei mai importanți fotografi maghiari și cu lucrările acestora realizate până în anul 1989.

Toate fotografiile din colecție au fost realizate prin metode analogice, de unde și titlul expoziției. Publicul Muzeului de Artă Timișoara va putea admira o selecție de peste 100 de fotografii din totalul celor 500 de piese aflate în Colecția de Fotografie “Analog“. Expoziția oferă o imagine concisă a fotografiei documentare sau de avangardă din Ungaria, din a doua jumătate a secolului XX.

Cei 21 de artiști expuși sunt: Demeter Balla, András Bánkuti, Imre Benkő, Tamás Féner, Endre Friedmann, Miklós Gulyás, József Hajdú, László Haris, Károly Hemző, Judit M. Horváth, Péter Horváth, Antal Jokesz, Gábor Kerekes, Péter Korniss, György Stalter, András Szebeni, Lenke Szilágyi, Péter Tímár, László Török, Tamás Urbán, Magdolna Vékás.

Expoziția de la Muzeul de Artă Timișoara va fi deschisă publicului până în 24 august a.c. şi va putea fi vizitată zilnic (cu excepţia zilei de luni) între orele 10-18.

Prof. univ. dr. Victor Neumann

Director Muzeul de Artă Timișoara

Gala Absolvenților Facultății de Arte și Design

6 iulie - 20 iulie 2014

Muzeul de Artă Timișoara, în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design (FAD) din cadrul Universității de Vest din Timișoara, organizează duminică, 6 iulie 2014, ora 12, la Palatul Baroc din Piața Unirii, Timișoara, vernisajul expoziției

Gala Absolvenților ciclului de Licență și Master al FAD

În cadrul vernisajului, vor lua cuvântul Conf. univ. dr. Vică Adorian, Decan al Facultății și Doamna Prof. univ. dr. Ileana Pintilie, critic de artă.

Expoziția reunește pe simezele Muzeului de Artă din Timișoara lucrări inedite de la toate specializările facultății: Pictură, Grafică, Sculptură, Fotografie-video, Conservare-restaurare, Ceramică, Arte textile – Design textil, Modă – Design vestimentar, Design.

Gala Absolvenților va putea fi vizitată la Palatul Baroc până în data de 20 iulie a.c., zilnic între orele 10-18 (luni închis).

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA
în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie din cadrul Universității de Vest organizează la Timișoara Simpozionul național cu titlul:

ARTĂ, SOCIETATE ȘI CULTURĂ ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

Data desfășurării: 6-7 noiembrie 2014

Termenul limită pentru prezentarea titlului si abstractului:  1 septembrie 2014

Predarea textului: 1 octombrie 2014

Locul de desfășurare: Muzeul de Artă Timișoara, Piața Unirii, nr. 1, 300085 Timișoara, jud. Timiș

pentru detalii, vă rugăm să accesaţi /Call for Conference - Simpozion Muzeul de Arta Timisoara.pdf

Două secole de sticlărie europeană în colecția Muzeului de Artă Timișoara

17 mai - 22 iunie 2014

Expoziţia Două sute de ani de sticlărie europeană în colecţia Muzeului de Artă Timişoara este o premieră expoziţională prin faptul că, pentru prima dată, colecţia de sticlărie este expusă vizionării aproape integral.

Constituirea colecţiei de sticlărie s-a desfăşurat concomitent cu formarea tuturor celorlalte colecţii ale muzeului bănăţean; a început în secolul al XIX-lea prin strădania neobosită a lui Ormós Zsigmond (1813-1894), fondatorul Muzeului din Timişoara. Primele piese au intrat în colecţia instituţiei în anul 1895 prin donaţia sa testamentară.

Pe parcursul secolului al XX-lea, numărul pieselor de sticlă a crescut. prin achiziţii, donaţii şi transferuri din colecţii particulare bănăţene. În perioada 1900-1920, colecţia de sticlărie a fost îmbogăţită prin achiziţii directe de la anticari timişoreni, achiziţii orientate mai ales spre obiecte cu valoare documentară excepţională pentru istoria Banatului: căni de breaslă, pahare cu monogramă sau căni termale cu imagini ale staţiunilor balneare din Banat.

În expoziţie sunt prezentate obiecte produse în fabrici româneşti şi europene în decursul a două sute de ani, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până în pragul celui de-al doilea război mondial. Din punct de vedere stilistic, piesele se încadrează în curentele şi stilurile europene specifice acestui interval.

Cele mai multe dintre piesele expuse prezintă caracteristici formale şi decorative asemănătoare, aceleaşi surse de inspiraţie şi provin din atelierele de sticlărie central europene. În tipuri morfologice diverse – pahare comemorative, flacoane, pocale şi obiecte ornamentale – gravate sau pictate cu emailuri policrome - aceste obiecte sunt reflecţia materială a ceea ce literatura de specialitate defineşte ,,istorismul” secolului al XIX-lea: revenirea la stilurile consacrate – în special Renaştere şi Baroc ca sursă de inspiraţie. Smalţurile policrome şi transparente conturate cu aur, care produc un efect de somptuos şi romantic în egală măsură, au fǎcut din sticlǎria emailată un produs rentabil pentru toate fabricile de profil din Europa.

Un al doilea set de obiecte importante ca valoare în ansamblul colecţiei este acela al sticlăriei Biedermeier: pahare termale sau cu suvenir, carafe şi obiecte de toaletă, decorate cu subiecte dintre cele mai diverse: vedute, compoziţii animaliere, palate, biserici, flori, pǎsǎri, insecte. Una dintre tehnicile de excepţie ale sticlăriei Biedermeier este suflarea acesteia în mai multe straturi colorate şi decorarea prin tăiere şi gravare, obţinându-se astfel un efect vizual deosebit, de culori suprapuse, ceea ce astăzi numim adeseori în mod obişnuit ,,sticlă sau cristal de Boemia”.

Câteva piese se disting prin renumele atelierelor în care au fost fabricate, prin inovaţiile tehnice şi decorative din cadrul mişcării artistice Art Nouveau a anilor 1900: piesele de la manufactura Moser de lângă Karlsbad (Karlovy-Vary), vaza din sticlă iridescentă provenind din atelierele Loetz-Witwe (din Klostermühle, Boemia) şi vaza semnată în atelierele lui Emile Gallé din Nancy.

Un loc special în cadrul expoziţiei îl ocupă sala dedicată Fabricii de Sticlărie din Tomeşti/Timiş.

 

 

DOI - Dana Constantin/Marcel Bunea

22 mai - 22 iunie 2014

vernisaj: 22 mai a.c., ora 18.00, prezintă: Ruxandra Demetrescu și Victor Neumann, moderator: Gabriela Ciucă

"Pictura Danei Constantin este o revalorificare excelentă, la cele mai înalte cote, a mijloacelor picturale şi a istoriei picturii. Ea foloseşte în mod creativ tehnicile picturii în straturi, descoperite de olandezi, generînd un mesaj autentic, foarte personal. Mulțumită deosebitei sensiblități, în picturile artistei descoperim profunzimi cromatice, radiind aidoma unui lac infinit. Ceea ce particularizează opera Danei Constantin este reinventarea nu doar a mijloacelor, dar şi a temelor artei clasice, repotențarea vechilor paradigme ale acesteia. Tablourile artistei sînt trasee ascensionale, o ieşire din labirintul existențial, o înălțare deasupra neajunsurilor cotidiene. Acest gen de creație poate fi asemuit, fără a exagera cîtuşi de puțin, cu energia spirituală a lui Brâncuşi, cel mai bine cu pasărea măiastră a genialului sculptor român.

Pictura lui Marcel Bunea este o construcție elegantă, viguroasă, o muzică a liniilor şi a culorilor, una atonală, invocînd ritmurile vieții contemporane dominate de fragmentări, rupturi, viziuni. Abstractele compoziții ale artistului dau seamă asupra unui tip de ordine și iluminare spre care ar putea să tindă omenirea. Ele degajă o forță teribilă, sugerînd-o pe aceea a marilor metropole ale lumii, dar în care simțim deopotrivă impulsul rădăcinilor
istorice, al Bizanțului, al folclorului românesc şi îndeosebi al folclorului transilvan. Este ceva mai mult decît emoționant în acest gen de pictură, este muzica timpului nostru, vezi și simți cum poate fi reinventat totul, cum renaște creația, cum muzica formelor dă seamă asupra istoriei trăite și asupra istoriei viitoare.

Dacă în cazul Danei Constantin este vorba de o continuitate creativă, în acela al lui Marcel Bunea în discuție este o discontinuitate creativă. În fapt, studiindu-le cu atenție, sîntem invitați să observăm nu atît diferențele, cît mai ales complementaritatea operelor lor. Aşezînd pe simezele Muzeului de Artă Timişoara o pictură plină de ritmuri surprinzătoare, însumînd dinamici, culori şi tehnici identitare, am dorit să venim în întîmpinarea unui public dornic de valori, atras de paradoxuri şi de posibile interpretări inedite. Expoziția celor doi artişti reprezintă unul din experimentele strălucite ale unei generații de artişti ajunsă la maturitate şi care fac cinste artei româneşti contemporane, integrîndu-se totodată artei universale" - prof. univ. dr. V. Neumann, director Muzeul de Artă Timișoara.

Un amplu interviu cu directorul Muzeului de Arta Timisoara,

prof. univ. dr. Victor Neumann

17 mai 2014, Ziua de Vest

Victor Neumann - "Trebuie sa iesim fara complexe la nivel european"

Expoziție MArT la Târgul Internațional Art Safari

București, 21-25 mai 2014

 

Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul de Artă Timișoara

17 mai 2014, orele 16.00-02.00

Update: Muzeul de Arta Timișoara a înregistrat în data de 17 mai a.c., cu ocazia evenimentului "Noaptea Muzeelor", un număr de 4682 de  vizitatori. Acest lucru în pofida vremii nefavorabile și a faptului că Piața Unirii din Timișoara este închisă. Mulțumim mass-media, partenerilor, colaboratorilor, prietenilor care au promovat evenimentul.

În data de 17 mai a.c., 11 muzee, galerii și instituții de cultură din Timișoara vor avea un program special dedicat Nopții Europene a Muzeelor. Acesta este un proiect de succes inițiat de Ministerul Culturii din Franța, ajuns la cea de-a zecea ediție. Patronat de Consiliul Europei, UNESCO și Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), evenimentul este sărbătorit în acest an, de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care peste 100 din țara noastră.

În România, programul intitulat “Noaptea Muzeelor 2014. Aceeași noapte, scenarii diferite” este coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor (RMNR) având ca parteneri Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Pentru prima oară, Muzeul de Artă Timișoara se va implica în acest eveniment internațional în calitate de partener oficial al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, fiind coordonator al circuitului muzeal din Timișoara care va include: Memorialul Revoluţiei, Muzeul Satului Bănăţean, Muzeul Catedralei Mitropolitane, Galeria Mansarda a Universității de Vest din Timișoara, Galeria Calina, Fundaţia Interart Triade, Casa Artelor, Galeria Calpe, Jecza Gallery, Galeria Helios a Uniunii Artiştilor Plastici și, desigur, Muzeul de Artă Timișoara.

Sîmbătă, 17 mai a.c., Muzeul de Artă Timișoara va fi deschis între orele 16.00-02.00, iar accesul va fi gratuit pentru toți vizitatorii. Programul va cuprinde:

  • Spectacolul „Ariciul”, în regia lui Dio Zoltán, realizat de Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin”, ora 16.00;
  • Vernisajul expoziţiei „Două secole de sticlărie europeană în colecţia Muzeului de Artă Timişoara”, curator Marcela Oprescu, ora 19.00;
  • Recitalul de pian „Nocturne”, de Frédéric Chopin, interpretă Andreea Olariu, Filarmonica Banatul, ora 21.00;
  • Vizitarea expozițiilor permanente de Artă contemporană din Banat, Pictură europeană, Artă modernă românească, Colecția Corneliu Baba, precum și a expoziției de afișe “Film Poster Is not Dead”.

<LINGUA TERTII IMPERII> SAU DESPRE HOLOCAUST

(Conferință susținută la Muzeul de Artă Timișoara cu ocazia comemorării zilei universale a Holocaustului,
textul fiind publicat în revista Orizont - Timișoara , nr.2/2014, p.23)
Victor NEUMANN

textul integral

 

Film Poster Is Not Dead
Expoziție de afișe de film ale studenților cehi și români

8.04 – 17.05.2014

Muzeul de Artă Timișoara

Vernisaj: 8 aprilie, ora 18:00
 Program: marți – duminică, 10 – 18:00

Muzeul de Artă Timişoara, în parteneriat cu Centrul Ceh, Terry Posters şi Universitatea de Vest, organizează expoziţia Film Poster is not DeadAfişul de film nu a murit între 8 aprilie şi 11 mai, la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara. La deschiderea din 8 aprilie vor lua parte Rene Koubasek, directorul Centrului Ceh din Bucureşti şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.


 În noiembrie anul trecut Centrul Ceh a adus la București 100 de afișe cehoslovace de film, originale, care ilustrau un moment unic în istoria designului. Perioada dintre anii ’60 și ’80 a fost una în care realizarea afișelelor de film nu era constrânsă de așteptări comerciale cerute în mod normal în publicitate și arta afișului cehoslovac de film,  deși în cadrul unui regim politic restrictiv, a atins în acea perioadă apogeul artistic.

Nefiind obligaţi să pună cu orice preţ pe afişe chipurile actorilor, ci dimpotrivă, având posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei, artiştii din acea perioadă s-au inspirat din diferite direcţii artistice: pop-art, op art, lettrism, informel-ul ceh ş.a.m.d., realizând afişe de film situate la un înalt nivel artistic.

Această artă a dispărut după 1989 – afișele de film de autor au dispărut odată cu globalizarea caselor de producție și a industriei de film, care prezintă afișul filmului ca parte a unui „pachet” respectând un tipar standard, fără a lăsa spațiu pentru multă creativitate.

Ce se întâmplă însă atunci când artiștilor și designerilor de astăzi li se dă libertate creativă totală, pentru a face un afiș de film? Ne-am adresat școlilor de artă din Cehia și România cu această provocare și rezultatul – o selecție de 36 de afișe -  poate fi văzut între  8 aprilie și 11 mai, la Muzeul de Artă din Timișoara.

Herta Mueller - Cercul drăcesc al cuvintelor

13 februarie -5 martie 2014

Muzeul de Artă Timişoara, în parteneriat cu Centrul Cultural German Timișoara, va vernisa în data de 13 februarie 2014, la ora 18, expoziția „Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor” la Palatul Baroc, din Piaţa Unirii 1.

În deschidere, Prof. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara, Prof. dr. Roxana Nubert de la Universitatea de Vest din Timișoara și Werner Kremm, redactor-șef la ziarul german „Banater Zeitung” și fost membru al „Grupului de Acțiune Banat” vor relata despre opera și evoluția Hertei Müller.

De asemenea, Claudia Ieremia, actriță la Teatrul Național Timișoara, va susține scurte lecturi scenice.

Expoziția descriptivă „Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor“, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje și fragmente extrase din actele Securității o privire asupra operei și vieții scriitoarei și laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. În cadrul expoziţiei sunt dezvăluite fațete mai puțin cunoscute publicului a activităţii Hertei Müller și parcursul vieții autoarei, începând cu copilăria petrecută în Banat și până la decernarea Premiului Nobel sunt dezvăluite în cadrul expoziției.

Herta Müller s-a născut în anul 1953 în satul bănățean Nițchidorf și a studiat germanistica și romanistica la Timișoara. Pe parcursul mai multor ani ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle și constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 ea a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. Chiar și la mult timp după sfârșitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experiențe și prin modul de a ilustra în operele ei situații dramatice, Herta Müller este pe plan internațional una dintre cele mai apreciate autoare. În anul 2009 a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Timișoara din 13 februarie până în 5 martie 2014 în intervalul orar 10 - 18.

Program-cadru:

21 februarie, ora 17

Masă rotundă cu Rodica Binder, expert în literatură și fost redactor la Departamentul Român al Postului de Radio Deutsche Welle, cu scriitorul Radu Pavel Gheo, și cu traducătorul Alexandru Al. Șahighian.

20 și 27 februarie, orele 11 - 15

4 martie, orele 10 – 12

Tururi ghidate prin expoziție

Pentru tururile ghidate, care sunt organizate atât în limba germană cât și în limba română, sunteți invitați să vă anunțați la adresa de e-mail: r.popa@ccgtm.ro.

Sigmar Polke - Muzică de origine necunoscută

30 ianuarie -2 martie 2014

Muzeul de Artă Timişoara, împreună cu Centrul Cultural German din Timişoara şi Institutul pentru Relaţii Externe, inaugurează joi, 30 ianuarie a.c., la ora 18, expoziţia „Sigmar Polke – Muzică de origine necunoscută” la Palatul Baroc – Piaţa Unirii 1. în deschidere, vor lua cuvântul prof. dr. Ileana Pintilie, critic de artă, Wiebke Trunk, referent IFA şi prof. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Expoziția, creată în anul 1996 de Institutul pentru Relații Externe (IFA) și vizionată deja în marile muzee ale lumii, aduce în prim-plan patruzeci de opere ale renumitului pictor, grafician şi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke, asigurând în acelaşi timp şi o viziune de ansamblu asupra creaţiei diversificate a marelui artist; o creaţie presărată cu nuanţe de umor, ironie și ambiguitate.

Sigmar Polke (1941-2010) a fost preocupat încă din primii ani de creaţie de realizarea unor conexiuni între imagine şi realitate, artă şi viaţa cotidiană. Prin intermediul unor teme de excepţie şi a unor tehnici experimentale, Sigmar Polke dezvăluie aspecte noi ale artei. În creațiile sale din expoziţia „Muzică de origine necunoscută” Sigmar Polke tematizează traseul fluid sau picurat al culorilor, urma fluidă a culorii urmând un traseu imprevizibil. Imaginile dobândesc în plus şi o notă poetică datorită unor titluri cu rezonanţă absurdă, inspirate din proverbe, sloganuri şi maxime universale. 

Lucrările lui Polke au fost prezentate în spaţii emblematice pentru arta mondială: Tate-Londra, Ueno-Tokyo, Muzeul de Artă Contemporană-Chicago, etc., iar în acest an, din aprilie, la Museum of Modern Art (MoMA)-New York. Pentru realizările sale de excepţie în domeniul artei, lui Sigmar Polke i s-au decernat o serie de premii şi decoraţii. Astfel, în anul 2000  a obţinut  „Inelul împăratului – premiu artistic al oraşului Goslar” („Goslarer Kaiserring”), cea mai înaltă distincţie care se decernează în Germania pentru realizările în domeniul artei contemporane. De asemenea, lucrările sale se vând la licitaţii de artă cu sume de milioane de dolari.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de artă din Timișoara din 30 ianuarie până în 2 martie 2014 de marți până duminică în intervalul orar 10-18.

Galerie foto:

Cuvântul de deschidere al prof. dr. Victor Neumann, director al Muzeului de Artă Timișoara

Discursul curatorului Wiebke Trunk, IFA, la vernisajul expoziţiei

Discursul criticului de artă Ileana Pintilie, la vernisajul expoziţiei

Program cadru:

31 ianuarie, ora 10

Workshop cu Wiebke Trunk, Referent IFA:

Participanții la workshop sunt invitați la un dialog cu lucrările lui Sigmar Polke și la o interpretare a acestora.

5 februarie, ora 17

Seară de lectură cu cercul literar „Die Stafette”

Pornind de la titlurile exponatelor din cadrul expoziției, membrii cercului literar german „Die Stafette“  au scris diferite texte, pe care le vor prezenta într-o seară în cadrul expoziției. Astfel se va construi o conexiune între artă și literatură.

 11, 18 și 25 februarie, orele 11 – 16

Tururi ghidate prin expoziție cu Ana Adam, profesoară de grafică:

Pentru tururile ghidate, organizate în limba română, sunteți invitați să vă anunțați la adresa de e-mail: r.popa@ccgtm.ro

19 februarie, ora 14

„Picture hopping” cu elevi ai Liceului de Arte Plastice Timișoara

26 februarie, ora 15

„Picture hopping” cu studenți ai Facultății de Arte și Design Timișoara

http://www.youtube.com/watch?v=HE4WUGs3Ph0

Pornind de la operele lui Sigmar Polke, elevii și studenții au realizat lucrări proprii, pe care le vor prezenta în cadrul expoziției. Vizitatorii vor avea ocazia de a le pune acestora întrebări.

Prezența Dumneavoastră ne-ar onora!

Conferinţă şi concert de muzică clasică evreiască

26 ianuarie 2014, ora 18

Aniversarea eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz, în 27 ianuarie, a devenit „Ziua europeană a Holocaustului şi a prevenirii crimelor împotriva umanităţii”. Muzeul de Artă, alături de Institutul Francez şi Comunitatea Evreilor din Timișoara, s-a implicat pentru crearea unui moment dedicat tuturor celor care s-au opus şi se opun barbariei sub toate formele sale, prin evenimente care au loc în 26 şi 27 ianuarie la Muzeul de Artă şi la sediul Comunităţii Evreilor.

Astfel, duminică, 26 ianuarie a.c., de la ora 18, în Sala Baroc a a Muzeului de Artă din Timişoara (Piața Unirii, nr.1) are loc un Concert de muzică clasică evreiască.

Invitați: Sarah IANCU – violoncel, David BISMUTH – pian (Franţa).

Din program: Alkan, Algazi, Halphen, Ulmann, Milhaud, Achron, Ravel, Bloch, Laks, Bruch, Nin-Culmell, Sostakovici.

Concertul este prefaţat de o conferinţă despre semnificaţia comemorării Zilei Holocaustului, susţinută de prof. dr. Victor NEUMANN, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

 

Salonul anual al artelor vizuale – 2013

al artiştilor plastici din Timişoara şi Banat

8 decembrie 2013 - 15 ianuarie 2014

Vernisajul celei mai importante manifestări expoziţionale, Salonul anual al artelor vizuale – 2013 al artiştilor plastici din Timişoara şi Banat, organizat în acest an sub titlul generic „Ferestre luminate” a avut loc duminică, 8 decembrie 2013, orele 18 în sălile Muzeului de Artă Timişoara (P-ţa Unirii nr. 1). Pe simeze şi stative sunt expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă, design, instalaţie etc., care poartă semnătura a 132 de artişti plastici profesionişti. Curatorul expoziţiei este graficianul Ciprian Chirileanu. Au fost prezenţi primarul municipiului Timişoara, prof. univ. dr. Nicolae Robu şi prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă Timişoara. Cuvântul de deschidere a fost rostit de poetul, jurnalistul şi comentatorul de artă Robert Şerban.

În cadrul festivităţii s-au înmânat premiile conferite de juriul de specialitate prezidat de maestrul Constantin Flondor şi compus din Vică Tilă Adorian, decanul Facultăţii de Artă şi Design al Universităţii de Vest, graficianul Alexandru Jakabhazi, artista textilistă Valentina Ştefănescu şi sculptorul Bogdan Nueleanu. Premiile au fost oferite de către Filiala din Timişoara a UAP, respectiv de către Agenţia de turism Ultramarin, Galeria „Calpe”, dr. Florin Bîrsăşteanu, alături de premiul special „Gabriel Popa” instituit de Dorina şi Gerhardt Modjesch.   

Salonul anual va rămâne deschis şi se va putea vizita până în data de 15 ianuarie 2014.

Juriul a fost compus din:

Constantin Flondor – pictură (preşedinte)

Valentina Ştefănescu – arte textile

Jakabhazi Alexandru – design (câştigătorul premiului „Primus inter pares” 2012)

Vică Tilă Adorian – grafică

Bogdan Nueleanu – sculptură (câştigătorul „Premiului pentru Tineret” 2012).

Premiul Primus inter pares 2013 (UAPT) - Ştefan Călărăşanu (1947-2013).

Nominalizările pentru Premiul pentru Tineret (UAPT) - Györgypál Réka, Ştefan Petrică şi Gabriel Ursu. Premiul pentru Tineret - Silvia Moldovan.

Premiul pentru tineret “Gabriel Popa” (acordat din partea familiei Dorina şi Gerhardt Modjesch) – Diana Popovici.

Premiul Calpe Gallery (din partea lui Călin Petcana) – Torony Edith.

Premiul Agenţiei de turism Ultramarin (din partea directoarei Gabriela Petcana) – Georgiana Iancu.

Medicul Florin Bârsăşteanu a oferit două premii – Luigi Varga, respectiv Gabriel Ursu.

Cum comunică muzeele cu publicul lor

Muzeul de Artă Timişoara este partener în cadrul proiectului EXPO-EDU-TEXT. Textele de muzeu – între comunicare și educație, care a început în luna mai și se va încheia în luna noiembrie.

Proiectul a fost coordonat de Asociația pentru Formare Profesională, în parteneriat cu Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Colias International, Global Mindscape și Asociația pentru Protecția Patrimoniului. În cadrul proiectului s-au derulat două sesiuni ale unui program de formare profesională care s-au adresat muzeografilor și specialiștilor în educație muzeală, una la Muzeul de Artă din Timișoara și una la Muzeul Casa Mureșenilor Brașov. Programul de formare a fost conceput în echipă de către Alexandra Zbuchea, prodecan al Facultății de Management din cadrul SNSPA și consultant marketing cultural al RNMR, Angelica Iacob, specialist în educație muzeală, fondatoare a Global Mindscape, Christopher Wood, specialist în turism cultural, fondator al Australians Studying Abroad, Mihaela Murgoci, specialist în formare profesională în domeniul culturii și Amalia Alexandru, specialist în comunicare culturală. Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

În cadrul sesiunii de la Timișoara au fost create o serie de texte, plecând de la cercetarea făcută de curatorul Galeriei de Artă Europeană, Marius Cornea. Textele au fost apoi editate și adaptate de aceeași echipă care a conceput și programul de formare profesională. Ele au fost testate în cadrul unei cercetări experiment – două focus grupuri, iar în funcție de feedback-ul publicului țintă ales au fost selectate textele care au fost puse la dispoziția publicului. Este pentru prima dată în spațiul muzeografic românesc când textele realizate de specialiști sunt oferite aprecierii publicului. În următoarea fază a proiectului am făcut o cercetare de public, o cercetare cantitativă, prin aplicarea unor chestionare. Rezultatele cercetării le găsiți în documentul ”cercetare de public”.

În plus, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost creat, tot în premieră, un traseu educativ prin Galeria de Artă Europeană, care atrage atenția publicului asupra poveștilor picturilor, texte rezultate, în mare parte, din munca de cercetare a muzeografului expoziției. Selecția obiectelor de muzeu care să facă parte din traseu a fost făcută în funcție de mai multe criterii. Primul criteriu a fost importanța obiectului în cadrul Galeriei. Un altul a fost ”ineditul” poveștii din spatele operei de artă. Și nu în ultimul rând poziția obiectului în cadrul expunerii. Au fost selectate obiecte care să aparțină tuturor școlilor de pictură prezente în Galeria de Artă Europeană.

Contact:
Mihaela Murgoci / manager de proiect / mihaela.murgoci@gmail.com
Marius Cornea / muzeograf / cornea.marius@hotmail.com

deco1
 

Muzeul de Artă Timişoara
în colaborare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie Timişoara
şi Universitatea de Vest Timişoara

are onoarea de a vă invita, vineri, 1 noiembrie 2013, de la ora 10,
în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timişoara (MArT) din Piaţa Unirii nr.1,
la dezbaterea internaţională pe tema

Ce este Istoria Conceptuală

Definiţii, interpretări, naraţiuni

Vor participa Javier Fernandez Sebastian, Victor Neumann, Adrian Cioroianu şi Sorin Antohi. Moderatorul dezbaterii va fi Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara.

Cu această ocazie, vor fi prezentate publicului câteva lucrări de pictură inedite, ale maestrului Ştefan Câlţia, din colecţia Dr. Ina Cosoroabă. Microexpoziţia prefaţează ampla expoziţie retrospectivă dedicată de artist Timişoarei, pe care MArT o va organiza şi găzdui în cursul anului 2014.

Prefaţă la ampla retrospectivă personală programată pentru anul 2014 şi dedicată Timişoarei.

"Artist complex şi novator, format la şcoala de artă a Timişoarei sub coordonarea lui Iulius Podlipny şi la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti sub îndrumarea lui Corneliu Baba, maestrul Ştefan Câlţia are rar întîlnita capacitate de a transmite mesaje despre realitatea lumii înconjurătoare, fără a picta realitatea. Precizia desenului, rigoarea şi tehnicile tradiţionale de reprezentare a obiectelor şi personajelor, precum şi virtuozitatea în mînuirea culorilor au însoţit permanent demersul creator al artistului.

Pictura lui Câlţia e o combinaţie între vechi şi nou, dar mai ales o reinterpretare a vechilor teme cu mijloacele artistice de astăzi. În cazul său avem de-a face cu unul dintre fascinantele mesaje plastice, respectiv cu o relaţie liberă între universul artistului si mediul înconjurător. De unde, absenţa dogmatismului, a simbolurilor fixe şi a obsesiilor esenţialiste. Miturile, arhetipurile şi ritualizarea imaginarelor origini ale omenirii - trăsături ale medievalităţii - sînt lăsate în seama idealiştilor  incurabili. În schimb, cum ar fi gîndit Ionesco, e valorificată şansa de a amplifica în mod radical grotescul şi caricatura pînă în locul unde începe tragicul.

Urmărind tablourile lui Câlţia ai impresia că nu găseşti nici începutul şi nici sfîrşitul lucrurilor. Descoperi însă drama umană, căutările şi rătăcirile labirintice ale fiinţei umane, metamorfozele ei fizice şi spirituale. Tablourile lui Câlţia stimulează imaginaţia privitorului, dar invită şi la o meditaţie asupra destinului omenesc. Andreas Heider - unul dintre criticii de artă ce a observat contradicţiile şi originalitatea acestei opere - spunea că personajele jumătate oameni şi jumătate animale din tablourile lui Câlţia nu dau întotdeauna impresia că sînt serioase, aşa cum, în realitate, ele sînt. Artistul trimite către tenebros şi absurd, către mascarade părînd a explica tragedia globală a omenirii prinsă într-un imens păienjeniş autoconstruit din care nu are scăpare.

Libertatea lui Câlţia este vizibilă peste tot. Parcă dintr-un colţ al fiecărui tablou zărim chipul artistului zîmbind ironic şi îngăduitor după ce şi-a formulat mesajul ambiguu. Fără interpretare este imposibil să înţelegem fabulosul şi absurdul acestei arte".

Prof. univ. drVictor Neumann 

Director al Muzeului de Artă Timişoara

Muzeul de Artă Timişoara vă invită marţi,
23 iulie 2013, ora 18:00
la Palatul Baroc din Piaţa Unirii, Timişoara,
la deschiderea

Expoziţiei permanente de artă românească modernă
din colecţia Muzeului de Artă Timişoara

Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Arta Timişoara şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură și sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni și încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluția artei românești moderne și transformările de ordin stilistic și tematic apărute în acest interval de timp.

Avem privilegiul de a prezenta în această expoziţie lucrări ale unor personalităţi care au contribuit la definirea artei naționale și la integrarea ei în circuitul european: Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Milița Pătrașcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu si alții. Sunt expuse portrete, peisaje, scene de gen și naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane, teme pe care publicul va avea bucuria de a le descoperi în cele opt săli de expunere.

Expoziţia face parte dintr-un proiect muzeografic menit să prezinte publicului Muzeului de Artă Timişoara lucrări importante ale artei româneşti şi locale şi se alătură celorlalte galerii deja existente: pictură europeană, artă decorativă, artă contemporană din Banat şi colecţia Corneliu Baba. Proiectul va fi continuat în viitor cu deschiderea expoziţiilor permanente de artă veche şi de artă bănăţeană din secolul al XIX-lea şi din perioada interbelică.

Evenimente trecute

GAL
logoj