In data de 6 martie ora 18, Muzeul de Artă Timișoara va găzdui în Sala Barocă o conferință a dlui Franz Metz cu titlul Sonorități salvate: O călătorie la cele mai valoroase orgi din Banat. Cu această ocazie va avea loc și lansarea unui CD intitulat Banater Orgeln, cu lucrări interpretate la 21 de orgi istorice din Banat.

Introducere
In decembrie 2017 UNESCO a pus orga si muzica de orga pe lista patrimoniului cultural mondial. In
Banatul istoric exista peste 300 de orgi, multe cu o valoare istorica europeana. Cu 300 de ani in urma veneau
primii constructori de orgi in Banat. Astazi orga rasuna in multe biserici crestine precum si in sinagogi.
Aceste instrumente au salvat sonoritati muzicale din trei secole si reprezinta nivelul inalt al mestesugului de
construit orgi in acest spatiu european. Prin anii 1890 activau la Timisoara simultan patru firme de construit
orgi. Astazi instrumentele acestor constructori din Banat se gasesc in Romania, Ungaria, Slovacia, Serbia,
Bosnia si Hertegovina, Ucraina si Bulgaria. Aceste orgi au supravietuit mai multe razboaie, sisteme politice
totalitare si ar trebui astazi salvate.
Dr. Franz Metz (n. 1955) si-a terminat studiile muzicale la Universitatea de Muzica din Bucuresti (1978),
dupa care a activat ca organist, dirijor si profesor de pian la Lugoj si Timisoara. Incepand din anul 1985 a
fost organist la Stiftskirche din Hechingen (Germania) si din anul 2000 este organist si muzicolog la
München. Publicatiile sale muzicologice ce cuprind studii si carti stiintifice din domeniul istoriografiei
muzicale sud-esteuropene au aparut in Germania, Austria, Ungaria, Romania, Serbia, Croatia, Slovenia,
Slovacia si Italia. Este presedintele asociatiei Gesellschaft für deutsche Musikkultur im südöstlichen Europa
e.V. (München) si fondatorul editurii Edition Musik Südost (München) care publica lucrari muzicale din
tarile sud-esteuropene. In anul 2009 a fost numit membru de onoare a Uniunii compozitorilor si
muzicologilor din Romania.

19.02.2018

Muzeul de Artă Timișoara transmite următorul anunț:

Având în vedere faptul că Muzeul de Artă Timișoara, împreună cu mai multe instituții ale statului român, este implicat în soluționarea lucrurilor privind  expoziția Corneliu Baba, conferința de presă anunțată pentru mâine, marți, 20.02.2018, ora 12, se amână.

Vom reveni cu un comunicat spre a prezenta opiniei publice concluziile. Vă mulțumim pentru înțelegere.

Director,

Prof. univ. dr. Victor Neumann

 

In legătură cu articolele apărute în presă referitoare la raporturile contractuale ce există între Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul Național de Artă al  României, considerăm că opinia publică a fost dezinformată. În egală măsură poziția exprimată de către conducerea MNAR dovedește rea-credință și o premeditare privind rezilierea contractului existent între cele două instituții, contract de împrumut al tablourilor maestrului Corneliu Baba. Muzeul de Artă Timișoara consideră că a respectat toate clauzele contractului de împrumut menționat. Subliniem faptul că de peste zece ani, nu a existat nicio disensiune între cele două instituții, relațiile reciproce fiind excelente.

Având în vedere toate acestea, Muzeul de Artă Timișoara va organiza o conferință de presă pe această temă în ziua de marți, 20.02.2018, orele 12.00 în Sala Barocă a Muzeului de Artă Timișoara. În cazul în care situația se va rezolva pe cale amiabilă până la data conferinței, ne vom rezuma la a vă transmite, în timp util, un nou comunicat de presă.

Director,

Prof. univ. dr. Victor Neumann

Lansare de carte: Corneliu Baba – Confesiuni
Marți, 19 decembrie a.c., ora 18:00, Muzeul de Artă Timișoara organizează la Palatul Baroc din Piața Unirii, lansarea volumului Corneliu Baba – Confesiuni.

Prezintă  Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara, Maria Muscalu Albani, curatorul donației Corneliu Baba și Rodica Vârtaciu, istoric de artă.

”Tabloul te imploră să păstrezi în fața lui un timp de tăcere, să te apropii de el decent și să aștepți. Sensul imaginii, câteodată tăinuit și neînțeles în primul moment, se lasă descoperit încetul cu încetul – uneori foarte greu. Retina privește și spiritul comentează, viciate de prejudecăți. Ca să înțelegi ceea ce sea află săvârșit în fața ta, ai nevoie să te apropii pregătit să privești să înțelegi și nicidecum să înfrunți ostil, înnăcrit de ceea ce știi dumneata de acasă. Apropie-te deci tăcut, privește și află că tulburarea sau tristețea ce ți-au strecurat aceste imagini poate fi totuși o victorie”. (Corneliu Baba, Manuscris, februarie 1970).

În prezent, cea mai mare colectie de lucrări și obiecte ale artistului, se găsește în Colecția Baba, la Muzeul de Artă Timișoara. Colecția a fost donată muzeului de soția artistului și include peste 90 de piese, printre care și cateva tablouri aduse de la Muzeul Național de Artăal României și de la Muzeul de Istorie si Artă al Municipiului București. Aceasta a fost deschisă publicului în anul 2006, odată cu inaugurarea Muzeului de Artă Timișoara.
Intrarea la eveniment este liberă.

 

Expoziția Ștefan Szönyi intitulată MONUMENTAL va fi vernisată marți, 12 decembrie 2017, ora 18:00, la Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc. Expoziția prezintă în premieră lucrări ale artistului provenind din colecții private. Expozița va fi deschisă de Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

Ștefan Szönyi  (1913-1967), născut la Banloc, s-a format ca artist la Lugoj, Timișoara și Paris. După al doilea război mondial, se stabilește la București, unde se va afirma ca un pictor de nivel național și internațional. În anul 1966 revine în urbea de pe Bega cu proiectul mozaicului pentru Universitate.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la dispariția artistului, motiv pentru care Muzeul de Artă Timișoara a pregătit o expoziție care reamintește parcursul artistic al pictorului, mărturie a unei traiectorii umane și artistice fascinante.

“Ștefan Szönyi este unul dintre artiștii celebri ai României care s-au format și s-au afirmat în mediul social-cultural al Timișoarei interbelice. Pentru cei ce vor să înțeleagă opera sa este de dorit s-o contextualizeze, mai precis s-o asocieze atmosferei sociale și intelectuale a unui oraș care în preajma celui dintâi război mondial și mult timp după aceea a fost considerat singurul experiment reușit al politicilor iluministe ale Europei Centrale. În biografia, educația, gândirea și arta lui Szönyi se regăsesc moștenirile multiplu codate ale Mitteleuropei. Adică, tot ceea ce a dat un contur și o identitate inconfundabile Banatului Timișoarei […] Szönyi preluase şi valorificase starea de spirit a familiei sale și a celui mai întins segment social al oraşului. Opera sa este una novatoare, include o simbolistică diversă, perspectiva intelectual-cosmopolită, experimentînd și valorificând interferențele regiunii și ale zonei, bogăția de tradiţii urbane și rurale ale Banatului. Talent înnăscut, minte iscoditoare, putere de muncă ieșită din comun, Szönyi a fost repede remarcat în cercurile artiștilor, ale colecționarilor, ale iubitorilor de artă. În Timișoara anilor ‘30 ai secolului trecut, la o vârstă la care alții abia își începeau studiile, deschisese strălucite expoziții personale. În paralel, studia sub îndrumarea unor artiști și profesori eminenți precum Julius Podlipny, Romul Ladea, Anastase Demian, Aurel Ciupe și Alexandru Popp. Universul cultural-urban era rafinat, adesea original, unul căruia Szönyi avea să-i dăruiască propria-i excelență.

Ceea ce a urmat în deceniile consacrării este impresionant prin teme și personaje, prin limbaje și mesaje, prin desen și culoare, prin monumentalitatea inimitabilă. În pofida celor două regimuri politice totalitare care i-au scurtat viața, Szönyi s-a făcut remarcat ca un om de caracter și ca un artist complex și complet. Purtător de cuvânt al identității multi-și interculturale a regiunii natale, el avea să se exprime în chip particular în cadrul mișcării artistice a României moderne. Fusese un pictor al cărui meșteșug și a cărui creație au fost adesea comentate și agreate atât în mediile intelectuale românești, cât și în acelea internaționale.

Deîndată ce perpectivele asupra istoriilor recente din fostele state comuniste vor beneficia de examinări raționale și, deci, vor deveni credibile, va fi de dorit ca și orientarea ideatică a artistului să fie analizată și comentată. Deocamdată, consider că este momentul să descoperim și să recunoaștem opera unui mare artist. Acestea sunt doar câteva argumente pentru care Muzeul de Artă Timișoara deschide o expoziție-sinteză, prezentând personalitatea și opera pictorului Ștefan Szönyi. Îi mulțumesc doamnei Anca Szönyi Thomas, fiica artistului, al cărei aport în realizarea acesteia a fost unul deosebit de important” – Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

“ Sper ca această expoziție să reprezinte o ocazie pentru ca publicul iubitor de artă să aprecieze şi să resitueze creația lui Ștefan Szönyi, să redescopere simbioza între perfecțiunea arhitecturii operelor sale – adesea adevărate parabole interesant de descifrat – şi substratul lor filozofic sau social” – Anca Szönyi Thomas, fiica artistului și curatoarea expoziției.

Expoziția de la Muzeul de Artă din Timișoara poate fi vizitată din 12 decembrie 2017 până în 20 februarie 2018, de marți până duminică, între orele 10-18.

Conferința internațională

ARTA PLASTICĂ ROMÂNEASCĂ

DIN PERSPECTIVA ISTORIEI, LITERATURII ȘI FILOZOFIEI

Timișoara, 21-22 noiembrie 2017

PROGRAM

Marți, 21 noiembrie
9:00- 9:30 Primirea participanților
 

9:30- 10:00

Deschiderea oficială
Cuvinte de întâmpinare:

Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara

Dana Constantin, profesor, șef al departamentului de Arte Vizuale al Facultății de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

Dana Percec-Chetrinescu, decan al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara

Adrian Negoiță, consilier al președintelui Consiliului Județean Timiș

 

10:00-10:30

 

10:30-11:00

Prezentare de lucrări                                               Moderator: Victor Neumann
Carol David,  Instruirea artistică de la  expresionismul romantic al lui Julius Podlipny până la constructivismul magic al lui Ștefan Bertalan

Florin Lobonț, Non-reprezentaționalismul, contranarațiunea și retorica absenței în memorializarea recentă a Holocaustului

11:00-11:15 Pauză de cafea
 

11:15-11:45

11:45-12:15

 

12:15-12:50

Prezentare de lucrări                                               Moderator: Victor Neumann
Pia Brânzeu,  Pictura, poezie și  intertextualitate

Ruxandra Demetrescu,  Alteritate și identitate națională în opera lui George Löwendal

Victor Neumann, Local și european în Banatul Timișoarei. Sugestii pentru o expoziție de artă și istorie

13:00- 14:00 Pauză de prânz
 

 

14:00- 14:30

 

14:30-15:00

15:00-15:30

15:30-16:00

16:30-17:00

17:00-17:30

17:30-18:00

Prezentare de lucrări                                                 Moderator: Iuliana Galeș
 

Getta Neumann, Petru Groza, Otto Roth și Nicolae Brânzeu – un fragment din istoria coabitării multiconfesionale în Banatul secolului al XX-lea

Miodrag Milin, Relații româno-sârbe. Considerații privind trecutul recent Mihaela Vlăsceanu, Artă și istorie în epoca modernă

Attila Kardos, Caracterul multilingv al regimentului de casă al Aradului Iuliana Galeș, Plurilingvism și diversitate culturală în învățământul bănățean

Adrian Szakács, Conceptul de bănățenism în arta interbelică

Áron Kovács, Conceptul de transformare în gândirea politică a lui Wesselényi Miklós

18:00 Cina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Miercuri, 22 noiembrie
 

9:30-10:00

 

10:00-10:30

10:30-11:00

Prezentare de lucrări                                                 Moderator: Iuliana Galeș
Sașa Iașin, Colecția de pictură religioasă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe Timișoara

Thomas Mochnacs, Arta litografică în cartografia bănățeană

Lucian Herșcovici,  Între evreitate, românism și localism. Problema identității la pictorii și scriitorii evrei din Galați

11:00-11:15 Pauză de cafea
 

11:15-11:45

11:45-12:15

 

 

12:15-12:45

Prezentare de lucrări                                              Moderator: Andreea Foanene
Marius Cornea, Relația dintre artiști și comanditari în Timișoara interbelică Filip Petcu, Restaurarea ca parcurs metafizic al recuperării discursului despre icoană – un  periplu inițiatic dinspre Transcaucazia Georgiană către Italia Meridională

Corina David,  Muzeul de Artă din Timișoara, Neo – avangarda est-europeană – forme stilistice si context istoric.

13:00- 14:00  Pauză de prânz
 

14:00-14:30

14:30-15:00

 

15:00-15:30

 

15:30-16:00

Prezentare de lucrări                                              Moderator: Andreea Foanene
Călin Petcana, Temporalitatea procesului hermeneutic

Andreea Foanene, Ipostaze ale expresionismului abstract în opera artistului Romul Nuțiu

Mihaela Tarhuna, Plurimedialitatea, formulă condițională a discursului artistic contemporan

Corina Nani, Street art și dezvoltarea urbană

16:00-16:15 Victor Neumann, Concluzii

 

Un maestru al realismului fantastic la

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA

TUDOR BANUȘ – RETROSPECTIVĂ

Lucrările unuia dintre cei mai importanți artiști plastici români contemporani se vor afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în cadrul unei expoziții-eveniment pentru Timișoara și pentru România

Muzeul de Artă Timișoara deschide cea mai mare expoziție personală a lui Tudor Banuș organizată vreodată în România. Vernisajul va avea loc vineri, 17 noiembrie a.c., de la ora 18.00, în sala barocă a Muzeului de Artă Timișoara – Palatul Baroc, Piața Unirii, nr. 1. Vor prezenta: Oana IONEL, curator al expoziției și istoricul Victor NEUMANN, profesor al Universității din Timișoara și director al Muzeului de Artă Timișoara. În cadrul evenimentului, violoncelista Alexandra GUȚU va susține un recital.

Curatorii expoziției, Oana Ionel și Nicolae Velciov, propun publicului Muzeului de Artă Timișoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuș, incluzând patru capitole: lucrări ale artistului apărute în  importante publicaţii din lume precum: Le Monde, The New York Times, Die Zeit, Le Figaro etc.; lucrări apărute în Observatorul Cultural din seria Tandem; seria desenelor cu zmei care au fost rodul colaborării cu scriitorul Mircea Cărtărescu pentru Enciclopedia Zmeilor; alfabetul suprarealist al artistului.

Artistul s-a născut la București în 1947 și s-a stabilit la Paris în 1972. Tudor Banuș a urmat studiile Institutului de Arhitectură din București și ale Ecole Superieure de Beaux Arts din Paris, cariera sa fiind dedicată artei plastice, în special graficii. A avut peste 60 de expoziții personale la Paris, New York, Geneva, Viena, Londra și München. A ilustrat numeroase cărți, între altele acelea de Jules Verne, frații Grimm, Thomas Jefferson, Jack London, Doris Lessing, Mircea Cărtărescu, Ion Barbu și Șerban Foarță. În anul 1979 a obținut premiul pentru cea mai frumoasă carte ilustrată, Muzicanții din Bremen, de frații Grimm. A ilustrat coperțile unor reviste celebre, precum The New York Times, Le Monde, L’Express, Le Point, Die Zeit etc.

”Ampla expoziție personală a lui Tudor Banuș organizată de Muzeul de Artă Timișoara, precum și  publicarea unui catalog cu lucrările artistului atrag atenția asupra unei creații de excepție. Inspirată de literatură, istorie, politică și filozofie, grafica lui Tudor Banuș este rezultatul talentului unui mare desenator, pentru care jocul formelor și al chipurilor e un prilej de a regândi și a problematiza condiția umană. Descoperim în arta aceasta orașul global cu multiplele lui fațete, dar mai ales trăirile personale ale artistului. O gândire și o simțire libere de prejudecăți și ideologii îl susțin pe Tudor Banuș în reinventarea universului transcultural, ecumenic și cosmopolit, avându-și originile în Renaștere și Iluminism. Desenând, artistul interoghează tot ceea ce îi iese în cale și o face apelând la un limbaj în care realitatea și fantasticul se întrepătrund” (Victor Neumann).

”Esenţa operei lui Tudor Banuş provine în mod paradoxal din asocierea unei realităţi dure, reflectată de exuberanţa sa interioară şi de imaginaţia sa fără margini, cu spiritul ludic şi al fanteziei. Chiar dacă pe de-o parte crează contexte apocaliptice, care nu par a prevesti ceva bun, pe de altă parte imprima şi un fel de optimism prin notele de umor care apar în multe din desenele şi picturile sale” (Oana Ionel).

 

”Tudor Banuș are două calități care se găsesc rar reunite într-o singură persoană: talentul și intelectul. Este capabil de a satisface, în același timp, exigențele estetice și intelectuale, fiind unul dintre foarte importanții artiști contemporani” (The New York Times).

 

Retrospectiva Tudor Banuș se va afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara între 17 noiembrie 2017 și 1 martie 2018, putând fi vizitată zilnic, între orele 10 și 18 (luni închis).

Joi, 22 septembrie 2016, de la ora 19, la Palatul Baroc din Piata Unirii nr. 1, Timișoara, va avea loc finisajul expoziției FIKL – Baroque|Urban. În cadrul evenimentului, va fi lansat catalogul FIKL. Accesul gratuit.

Detalii despre expoziție, aici: http://www.muzeuldeartatm.ro/baroque-%c7%81-urban-de-la-baroc-la-neo-baroc/

Muzeul de Artă Timișoara celebrează sâmbătă, 21 mai a.c., Noaptea Europeană a Muzeelor. Astfel, în mod cu totul special, porțile instituției de cultură vor fi deschise publicului între orele 18.00 și 23.00.

De asemenea, pe lângă oportunitatea de a admira colecțiile Palatului Baroc, vizitatorii vor fi invitați să ia parte și la un program special. De la ora 19.00, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara, alături de Marius Cornea, muzeograf, vor deschide expoziția permanentă Artele vizuale în Banatul interbelic.

După vernisaj, de la ora 20.00, va avea loc recitalul de violoncel susținut de Alina Holender (Viena). În program: R. Schuman – Adagio și Allegro, J.S. Bach – Preludiul din suita nr. 2, E. Elgar – Concert pentru violoncel și orchestră în mi minor, op.85. La pian: Sorin Dogaru (Filarmonica Banatul din Timișoara).

Accesul publicului este gratuit!

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa în anul 2005. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, UNESCO şi Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM).
Noaptea Europeană a Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc anual pe 18 mai. La eveniment au aderat peste 3000 de muzee din 47 ţări din Europa şi din întreaga lume.

 

Acest eveniment susține candidatura orașului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021

Muzeul de Artă Timișoara organzizează joi, 5 mai a.c., de la ora 18 vernisajul expoziției Retrospective Gheorghe Anghel. În cadrul evenimentului, vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu și prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

Gheorghe I. Anghel si-a gandit activitatea de artist vizual randuind-o pe cicluri a caror tematica se naste aproape invariabil din iubitrea de arheo.

A fost ani întregi în preajma unora dintre cei mai importanți arheologi, care au săpat în siturile Dobrogei, participând deseori efectiv la escavările organizate de aceștia.

Toate titlurile lucrărilor par a fi uneori aluzii la operele neoclasicismului francez, însă esența profundă a artei lui este de natură mediteraneană antică, atât prin ceea ce narează obiectul în cauză cât și prin starea pe care artistul încearcă să o inducă privitorului.

Cele aproximativ treizeci de lucrări pe care artistul le va expune la Muzeul de Artă Timișoara fac parte din cicluri diferite, realizate pe parcursul a cinsprezece ani.

Lucrările din ciclul „Noaptea mea” sunt rodul iubirii și respectului pentru poezia alexandrinului Constantinos Kavafis și multe personaje ale poetului au devenit eroi ai pânzelor lui Gheorghe I. Anghel.

Uneori artistului îi este greu să se exprime pe suprafețe mici, motiv pentru care pânzele lui, nu de puține ori, par câmpuri ale unor conflicte cromatice, care au nevoie de acele suprafețe active în care personajele sunt posedate de un neastâmpar latent.

Titluri cum ar fi „ Întoarcerea lui Odysseus”, În vizită la curtezane”, Egist și Clitemnestra” vor fi și ele prezente în această expozitie care-și propune alături de pânzele sus amintite o serie de desene – de fapt tot picturi, doar că suportul pe care sunt realizate  le condamnă fără temei la denumirea, credem deloc motivată, de „desene”.

Preocuparea pentru volum a lui Gheorghe I. Anghel este mai veche, acum ea materializâdu-se prin prezența unor obiecte din lemn, sârmă, metal, gresie, uneori și acestea colorate.

Dacă prin desene Gheorghe I. Anghel vrea să pună la dispoziția privitorului un cod, un fel de alfabet cu ajutorul căruia să fie decriptate mai ușor metaforele și simbolurile din picturile care uneori depășesc doi metri, volumele tratează totul cu un fel de brutalitate fără menajamente, ele putând răni uneori spirite prea sensibile.

La urma urmei, artistul pare să ne spună că între hipersensibilitate și brutalitate există similitudini evidente, amandouă fiind extrem de distructive în anumite împrejurări.

Pentru strădania lui de-a lungul întregii activități Gheorghe I. Anghel primește numeroase distincții în țară și străinătate, între care amintim premiul „Breaute” acordat de Academia Franceză pentru un pictor străin și medalia de argint, în 2008, la Salonul de la Grand Palais din Paris.

Expoziția Gheorghe Anghel se va afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara până în data de 24 iunie 2016 și va putea fi vizitată zilnic între orele 10-18 (luni închis).

Muzeul de Artă Timișoara susține candidatura orașului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Joi, 31 matie a.c., de la ora 17.00, la Centrul Regional de Afaceri CRAFT va avea loc, în cadrul Salonului de Carte Bookfest, proiecția filmului Fiul lui Saul, în regia lui Laszlo Nemes – câștigător al Premiului FIPRESCI, la Cannes și al Oscarului pentru cel mai bun film străin . Proiecția este urmată de o dezbatere pe tema „Discursul negaționist în mediile intelectuale”, ai căror invitați sunt prof. univ. dr. Victor Neumann și conf. univ. dr. Florin Lobonț. Accesul la eveniment este gratuit

În data de 9 martie a.c., de la ora 18, Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc, Piața Unirii nr. 1, va fi gazda Mesei Rotunde intitulate „Integrarea lucrărilor de artă moumentală în spațiul public urban din zona istorică a orașului Timișoara”.

Evenimentul se va desfășura în prezența domnului prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara și a domnului Șerban Sturdza, arhitect (membru corespondent al Academiei Române). Invitați: dr. Ioana Vlasiu, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu (moderator), prof. univ. dr. Cătălin Bălescu (rector UNARTE București), prof. univ. dr. Adrian Guță (UNARTE București), prof. univ. dr. Ileana Pintilie (Universitatea de Vest). La masa rotundă vor participa artiștii Bogdan Rață, Mircea Roman, Virgil Scripcariu și arhitecții proiectanți. Masa rotundă va fi urmată de o dezbatere.

Inițiativă în cadrul proiectelor: Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara. Punerea în valoare a vestigiilor descoperite în perioada implementării proiectului „Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”.

Muzeul de Artă Timișoara
tel. 0256/491592
fax. 0256/491582
www.muzeuldeartatm.ro
https://www.facebook.com/muzeuldeartatm

Muzeul de Artă Timișoara organizează joi, 3 martie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, sala Baroc, lansarea de carte

Ileana Pintilie

Ştefan Bertalan: Überlagerungen / Suprapuneri / Overlappings.

Fotografie experimentală din anii 1970-1980,

editor Georg Lecca, design grafic Idea Design & Print Timişoara, Editura Brumar, Timişoara, 2015, 177 pagini

În cadrul evenimentului, va avea loc o dezbatere cu public. Invitaţi: prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu și prof. univ. dr. Iosif Kiraly (UNArte Bucureşti), dr. George Lecca, editorul cărții, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă din Timişoara și autoarea, prof.univ.dr. Ileana Pintilie.

Ştefan Bertalan, unul dintre cei mai interesanţi şi reprezentativi artişti ai anilor 1960-1980 din România, a fost pictor de formaţie, dar, aşa cum singur mărturisea ironic, era un peisagist, care îşi „uita” mereu paleta şi culorile acasă. Interesul lui s-a îndreptat în mod deschis spre o cercetare vizuală bazată pe experiment, subiectul predilect fiind Natura, abordată dintr-o adevărată pasiune, dominată de fapt de o viziune subiectivă, ce şi-a pus amprenta asupra ansamblului său de lucrări. Pentru Bertalan fotografia a fost mereu doar un mijloc de cercetare în vederea creaţiei, o „unealtă” cu ajutorul căreia descoperea lumea vizibilă în cele mai amănunţite detalii. El a rămas un experimentator direct, care a simţit nevoia să păstreze legătura cu zona cercetării, tocmai de aceea nu a ales filmul.” (Ileana Pintilie)

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate expoziției-eveniment Ștefan Bertalan – Timișoara și avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Muzeul de Artă Timișoara organizează joi, 25 februarie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, sala Baroc, lansarea de carte

ȘTEFAN BERTALAN: EMIGRAREA INTERIOARĂ de Erwin KESSLER, Editura Vellant şi Fundaţia MARe, 2015


Volumul a fost publicat în 2015, la un an după moartea maestrului Bertalan și se concentrează pe una dintre perioadele de exasperare existențială acută ale artistului – aceea petrecută la Sibiu, între plecarea sa din Timișoara (1982) și emigrarea în Germania (1985).  Alături de textul critic semnat de Kessler, volumul cuprinde două interviuri pe care autorul le-a luat fiilor artistului, Sebastian și Lou Bertalan, precum și o mărturie a celui mai apropiat prieten și colecționar al operei lui Bertalan – Sorin Costina. Cartea este ilustrată de desenele lui Bertalan realizate în perioada amintită.

Evenimentul face parte din seria de manisfestări dedicate expoziției Ștefan Bertalan – Timișoara și avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Andrei Pleșu și Ioana Pârvulescu, în deschiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara

afis final filtm Mail

 

Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Ediția a IV-a (FILTM): 21-23 octombrie 2015, Muzeul de Artă, Sala Barocă

Meir Shalev (Israel), György Dragomán, György Dalos (Ungaria), Radka Denemarková (Republica Cehă), Marjana Gaponenko (Austria, Ucraina), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Adisa Basić (Bosnia și Herțegovina), alături de Andrei Pleșu, Ioana Pârvulescu, Cristian Teodorescu, Ioan T. Morar, Bogdan-Alexandru Stănescu, Miruna Vlada, Petru Ilieșu.

„Ediția din 2015 a FILTM propune o serie de evenimente culturale care, prin calitate, inedit, intensitate, dar mai ales prin personalitatea și originalitatea celor 14 scriitori invitați, vor transforma Timișoara într-un oraș de poveste. Pentru trei zile, cât durează a patra ediție a FILTM, capitala Banatului se poate considera o capitală literară europeană.” (Robert Șerban, președintele FILTM)

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

Punctul de greutate al evenimentului îl constituie cele 3 seri de lecturi publice și dezbateri plănuite să aibă loc în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara în perioada 21-23 octombrie, zilnic, începând cu ora 18.00:

Miercuri, 21 octombrie

Deschiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” – Robert Şerban, Președintele Festivalului
Cuvânt de bun-venit din partea lui Victor Neumann, Directorul Muzeului de Artă din Timișoara
Dialog deschis, cu tema „Nevroze, dileme, utopii”
Participă: György Dalos (Ungaria), Radka Denemarková (Republica Cehă), Andrei Pleșu, Ioana Pârvulescu (România)
Moderator: Mircea Mihăieș, eseist, scriitor și critic literar
Dialog cu publicul

Joi, 22 octombrie

Lectură Marjana Gaponenko – din povestirea Wintertraum (apărută în antologia Weihnachten kann kommen, Suhrkamp Verlag, 2013), traducere din limba germană de Maria Irod
Lectură Meir Shalev – din Roman rusesc: ediția în limba română, Editura Univers, 2014, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu
Lectură György Dragomán – din romanul Rugul: ediția în limba română, Editura Polirom, 2015, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță
Lectură Cristian Teodorescu – din romanul Șoseaua virtuții. Cartea câinelui, apărut la Editura Cartea Românească, 2015
Lectură Ioan T. Morar – fragment inedit, din volumul în pregătire, Sărbătoarea corturilor
Dialog deschis – moderatoare: Ana Pușcașu, poetă și cercetătoare literară
Dialog cu publicul

Vineri, 23 octombrie

Cuvânt de salut din partea Primarului orașului Timișoara, Nicolae Robu

Lectură Lidija Dimkovska – selecție de poeme, din volumul Diferențăapărut la Editura Tracus Arte, în 2012, traduceri în limba română: Constantin și Gabriela Abăluță, Ioana Ieronim, Dagmar Maria Anoca și autoarea
Lectură Adisa Basić – selecție de poeme, în traducerea Ljubinkăi Perinac Stankov
Lectură Miruna Vlada – din volumul Bosnia. Partaj, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014
Lectură Bogdan-Alexandru Stănescu – din volumul anaBASis, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014
Lectură Petru Ilieșu – din cartea-instalație
Bottle Book. Capitolul II (2014)
Dialog deschis – moderator: Matei Martin, jurnalist la Dilema veche și la Radio România Cultural
Dialog cu publicul
Închiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM)

 

Programul întâlnirilor scriitorilor invitați la FILTM cu elevii de liceu: http://www.filtm.ro/lecturi-in-licee/

Programul conferințelor de la UVT: http://www.filtm.ro/conferinte-la-universitatea-de-vest/

 

ORGANIZATORI: Fundația Politehnica, Headsome Communication

PROIECT SUSȚINUT DE: Primaria Municipiului Timișoara

CU SPRIJINUL: Consiliul Județean Timiș

PARTENERI: Orizont, Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană,  Art Encounters, Ambasada Israel în România, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, Centrul Ceh, Institutul Francez Timişoara, Traduki, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara,Muzeul de Artă din Timişoara, BCU Timişoara, FILB, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Cartea Românească, Editura Univers, Editura Planetarium, Cărtureşti, Librarium, U.S.R. – Filiala Timişoara

PARTENERI MEDIA: TVR Timişoara, RFI, Radio România Cultural, Observator Cultural, Dilema Veche, Ora de Timiş, BookMag, Bookaholic, Bookblog, Semne Bune, Agenţia de Carte, LiterNet, Ceaşca de cultură, La Punkt, Contributors, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Banater Zeitung

SPONSOR: Zoppas Industries Romania