Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Sorry, this entry is only available in Romanian.

Un maestru al realismului fantastic la

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA

 

TUDOR BANUȘ – RETROSPECTIVĂ

 

Lucrările unuia dintre cei mai importanți artiști plastici români contemporani se vor afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în cadrul unei expoziție-eveniment pentru orașul de pe Bega și pentru România

Muzeul de Artă Timișoara deschide cea mai mare expoziție personală a lui Tudor Banuș organizată vreodată în România. Vernisajul va avea loc vineri, 17 noiembrie a.c., de la ora 18.00, în sala barocă a Muzeului de Artă Timișoara – Palatul Baroc, Piața Unirii, nr. 1. Vor prezenta: Oana IONEL, curator al expoziției și istoricul Victor NEUMANN, profesor al Universității din Timișoara și director al Muzeului de Artă Timișoara. În cadrul evenimentului, violoncelista Alexandra GUȚU va susține un recital.

Curatorii expoziției, Oana Ionel și Nicolae Velciov, propun publicului Muzeului de Artă Timișoara un parcurs prin vasta operă a lui Tudor Banuș, incluzând patru capitole: lucrări ale artistului apărute în  importante publicaţii din lume precum: Le Monde, The New York Times, Die Zeit, Le Figaro etc.; lucrări apărute în Observatorul Cultural din seria Tandem; seria desenelor cu zmei care au fost rodul colaborării cu scriitorul Mircea Cărtărescu pentru Enciclopedia Zmeilor; alfabetul suprarealist al artistului.

Artistul s-a născut la București în 1947 și s-a stabilit la Paris în 1972. Tudor Banuș a urmat studiile Universității de Arhitectură din București și ale Ecole Superieure de Beaux Arts din Paris, cariera sa fiind dedicată artei plastice, în special graficii. A avut peste 60 de expoziții personale la Paris, New York, Geneva, Viena, Londra și München. A ilustrat numeroase cărți, întgre altele acelea de Jules Verne, frații Grimm, Thomas Jefferson, Jack London, Doris Lessing, Mircea Cărtărescu, Ion Barbu și Ștefan Foarță. În anul 1979 a obținut premiul pentru cea mai frumoasă carte pentru tineret cu ”Muzicanții din Bremen” după frații Grimm. A ilustrat coperțile unor reviste celebre, precum The New York Times, Le Monde, L’Express, Le Pointe, Die Zeit etc.

”Ampla expoziție personală a lui Tudor Banuș organizată de Muzeul de Artă Timișoara, precum și  publicarea unui catalog cu lucrările artistului atrag atenția asupra unei creații de excepție. Inspirată de literatură, istorie,politică și filozofie, graficalui Tudor Banuș este rezultatul talentului unui mare desenator, pentru care jocul formelor și al chipurilor e un prilej de a regândi și a problematiza condiția umană. Descoperim în arta aceasta orașul global cu multiplele lui fațete, dar mai ales trăirile personale ale artistului. O gândire și o simțire libere de prejudecăți și ideologii îl susțin pe Tudor Banuș în reinventarea universului transcultural, ecumenic și cosmopolit avându-și originile în Renaștere și Iluminism. Desenând, artistul interoghează tot ceea ce îi iese în cale și o face apelând la un limbaj în care realitatea și fantasticul se întrepătrund” (Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara)

”Esenţa operei lui Tudor Banuş provine în mod paradoxal din asocierea unei realităţi dure, reflectată de exuberanţa sa interioară şi de imaginaţia sa fără margini, cu spiritul ludic şi al fanteziei. Chiar dacă pe de-o parte crează contexte apocaliptice, care nu par a prevesti ceva bun, pe de altă parte imprima şi un fel de optimism prin notele de umor care apar în multe din desenele şi picturile sale” (Oana Ionel, curatorul expoziției)

 

”Tudor Banuș are două calități care se găsesc rar reunite într-o singură persoană: talentul și intelectul. Este capabil de a satisface, în același timp, exigențele estetice și intelectuale, fiind unul dintre foarte importanții artiști contemporani” (The New York Times).

 

Retrospectiva Tudor Banuș se va afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara între 17 noiembrie 2017 și 1 martie 2018, putând fi vizitată zilnic,între orele 10 și 18 (luni închis).

Joi, 22 septembrie 2016, de la ora 19, la Palatul Baroc din Piata Unirii nr. 1, Timișoara, va avea loc finisajul expoziției FIKL – Baroque|Urban. În cadrul evenimentului, va fi lansat catalogul FIKL. Accesul gratuit.

Detalii despre expoziție, aici: http://www.muzeuldeartatm.ro/baroque-%c7%81-urban-de-la-baroc-la-neo-baroc/

Muzeul de Artă Timișoara celebrează sâmbătă, 21 mai a.c., Noaptea Europeană a Muzeelor. Astfel, în mod cu totul special, porțile instituției de cultură vor fi deschise publicului între orele 18.00 și 23.00.

De asemenea, pe lângă oportunitatea de a admira colecțiile Palatului Baroc, vizitatorii vor fi invitați să ia parte și la un program special. De la ora 19.00, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara, alături de Marius Cornea, muzeograf, vor deschide expoziția permanentă Artele vizuale în Banatul interbelic.

După vernisaj, de la ora 20.00, va avea loc recitalul de violoncel susținut de Alina Holender (Viena). În program: R. Schuman – Adagio și Allegro, J.S. Bach – Preludiul din suita nr. 2, E. Elgar – Concert pentru violoncel și orchestră în mi minor, op.85. La pian: Sorin Dogaru (Filarmonica Banatul din Timișoara).

Accesul publicului este gratuit!

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa în anul 2005. Evenimentul este patronat de Consiliul Europei, UNESCO şi Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM).
Noaptea Europeană a Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc anual pe 18 mai. La eveniment au aderat peste 3000 de muzee din 47 ţări din Europa şi din întreaga lume.

 

Acest eveniment susține candidatura orașului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021

Muzeul de Artă Timișoara organzizează joi, 5 mai a.c., de la ora 18 vernisajul expoziției Retrospective Gheorghe Anghel. În cadrul evenimentului, vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu și prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

Gheorghe I. Anghel si-a gandit activitatea de artist vizual randuind-o pe cicluri a caror tematica se naste aproape invariabil din iubitrea de arheo.

A fost ani întregi în preajma unora dintre cei mai importanți arheologi, care au săpat în siturile Dobrogei, participând deseori efectiv la escavările organizate de aceștia.

Toate titlurile lucrărilor par a fi uneori aluzii la operele neoclasicismului francez, însă esența profundă a artei lui este de natură mediteraneană antică, atât prin ceea ce narează obiectul în cauză cât și prin starea pe care artistul încearcă să o inducă privitorului.

Cele aproximativ treizeci de lucrări pe care artistul le va expune la Muzeul de Artă Timișoara fac parte din cicluri diferite, realizate pe parcursul a cinsprezece ani.

Lucrările din ciclul „Noaptea mea” sunt rodul iubirii și respectului pentru poezia alexandrinului Constantinos Kavafis și multe personaje ale poetului au devenit eroi ai pânzelor lui Gheorghe I. Anghel.

Uneori artistului îi este greu să se exprime pe suprafețe mici, motiv pentru care pânzele lui, nu de puține ori, par câmpuri ale unor conflicte cromatice, care au nevoie de acele suprafețe active în care personajele sunt posedate de un neastâmpar latent.

Titluri cum ar fi „ Întoarcerea lui Odysseus”, În vizită la curtezane”, Egist și Clitemnestra” vor fi și ele prezente în această expozitie care-și propune alături de pânzele sus amintite o serie de desene – de fapt tot picturi, doar că suportul pe care sunt realizate  le condamnă fără temei la denumirea, credem deloc motivată, de „desene”.

Preocuparea pentru volum a lui Gheorghe I. Anghel este mai veche, acum ea materializâdu-se prin prezența unor obiecte din lemn, sârmă, metal, gresie, uneori și acestea colorate.

Dacă prin desene Gheorghe I. Anghel vrea să pună la dispoziția privitorului un cod, un fel de alfabet cu ajutorul căruia să fie decriptate mai ușor metaforele și simbolurile din picturile care uneori depășesc doi metri, volumele tratează totul cu un fel de brutalitate fără menajamente, ele putând răni uneori spirite prea sensibile.

La urma urmei, artistul pare să ne spună că între hipersensibilitate și brutalitate există similitudini evidente, amandouă fiind extrem de distructive în anumite împrejurări.

Pentru strădania lui de-a lungul întregii activități Gheorghe I. Anghel primește numeroase distincții în țară și străinătate, între care amintim premiul „Breaute” acordat de Academia Franceză pentru un pictor străin și medalia de argint, în 2008, la Salonul de la Grand Palais din Paris.

Expoziția Gheorghe Anghel se va afla pe simezele Muzeului de Artă Timișoara până în data de 24 iunie 2016 și va putea fi vizitată zilnic între orele 10-18 (luni închis).

Muzeul de Artă Timișoara susține candidatura orașului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Joi, 31 matie a.c., de la ora 17.00, la Centrul Regional de Afaceri CRAFT va avea loc, în cadrul Salonului de Carte Bookfest, proiecția filmului Fiul lui Saul, în regia lui Laszlo Nemes – câștigător al Premiului FIPRESCI, la Cannes și al Oscarului pentru cel mai bun film străin . Proiecția este urmată de o dezbatere pe tema “Discursul negaționist în mediile intelectuale”, ai căror invitați sunt prof. univ. dr. Victor Neumann și conf. univ. dr. Florin Lobonț. Accesul la eveniment este gratuit

În data de 9 martie a.c., de la ora 18, Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc, Piața Unirii nr. 1, va fi gazda Mesei Rotunde intitulate “Integrarea lucrărilor de artă moumentală în spațiul public urban din zona istorică a orașului Timișoara”.

Evenimentul se va desfășura în prezența domnului prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara și a domnului Șerban Sturdza, arhitect (membru corespondent al Academiei Române). Invitați: dr. Ioana Vlasiu, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu (moderator), prof. univ. dr. Cătălin Bălescu (rector UNARTE București), prof. univ. dr. Adrian Guță (UNARTE București), prof. univ. dr. Ileana Pintilie (Universitatea de Vest). La masa rotundă vor participa artiștii Bogdan Rață, Mircea Roman, Virgil Scripcariu și arhitecții proiectanți. Masa rotundă va fi urmată de o dezbatere.

Inițiativă în cadrul proiectelor: Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara. Punerea în valoare a vestigiilor descoperite în perioada implementării proiectului “Reabilitarea spațiilor publice din centrul istoric al municipiului Timișoara”.

Muzeul de Artă Timișoara
tel. 0256/491592
fax. 0256/491582
www.muzeuldeartatm.ro
https://www.facebook.com/muzeuldeartatm

Muzeul de Artă Timișoara organizează joi, 3 martie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, sala Baroc, lansarea de carte

Ileana Pintilie

Ştefan Bertalan: Überlagerungen / Suprapuneri / Overlappings.

Fotografie experimentală din anii 1970-1980,

editor Georg Lecca, design grafic Idea Design & Print Timişoara, Editura Brumar, Timişoara, 2015, 177 pagini

În cadrul evenimentului, va avea loc o dezbatere cu public. Invitaţi: prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu și prof. univ. dr. Iosif Kiraly (UNArte Bucureşti), dr. George Lecca, editorul cărții, prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă din Timişoara și autoarea, prof.univ.dr. Ileana Pintilie.

Ştefan Bertalan, unul dintre cei mai interesanţi şi reprezentativi artişti ai anilor 1960-1980 din România, a fost pictor de formaţie, dar, aşa cum singur mărturisea ironic, era un peisagist, care îşi „uita” mereu paleta şi culorile acasă. Interesul lui s-a îndreptat în mod deschis spre o cercetare vizuală bazată pe experiment, subiectul predilect fiind Natura, abordată dintr-o adevărată pasiune, dominată de fapt de o viziune subiectivă, ce şi-a pus amprenta asupra ansamblului său de lucrări. Pentru Bertalan fotografia a fost mereu doar un mijloc de cercetare în vederea creaţiei, o „unealtă” cu ajutorul căreia descoperea lumea vizibilă în cele mai amănunţite detalii. El a rămas un experimentator direct, care a simţit nevoia să păstreze legătura cu zona cercetării, tocmai de aceea nu a ales filmul.” (Ileana Pintilie)

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate expoziției-eveniment Ștefan Bertalan – Timișoara și avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Muzeul de Artă Timișoara organizează joi, 25 februarie 2016, ora 18.00, la Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, sala Baroc, lansarea de carte

ȘTEFAN BERTALAN: EMIGRAREA INTERIOARĂ de Erwin KESSLER, Editura Vellant şi Fundaţia MARe, 2015


Volumul a fost publicat în 2015, la un an după moartea maestrului Bertalan și se concentrează pe una dintre perioadele de exasperare existențială acută ale artistului – aceea petrecută la Sibiu, între plecarea sa din Timișoara (1982) și emigrarea în Germania (1985).  Alături de textul critic semnat de Kessler, volumul cuprinde două interviuri pe care autorul le-a luat fiilor artistului, Sebastian și Lou Bertalan, precum și o mărturie a celui mai apropiat prieten și colecționar al operei lui Bertalan – Sorin Costina. Cartea este ilustrată de desenele lui Bertalan realizate în perioada amintită.

Evenimentul face parte din seria de manisfestări dedicate expoziției Ștefan Bertalan – Timișoara și avangarda artelor europene, aflată pe simezele Muzeului de Artă Timișoara în perioada 28 ianuarie – 10 martie a.c.

Andrei Pleșu și Ioana Pârvulescu, în deschiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara

afis final filtm Mail

 

Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara. Ediția a IV-a (FILTM): 21-23 octombrie 2015, Muzeul de Artă, Sala Barocă

Meir Shalev (Israel), György Dragomán, György Dalos (Ungaria), Radka Denemarková (Republica Cehă), Marjana Gaponenko (Austria, Ucraina), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Adisa Basić (Bosnia și Herțegovina), alături de Andrei Pleșu, Ioana Pârvulescu, Cristian Teodorescu, Ioan T. Morar, Bogdan-Alexandru Stănescu, Miruna Vlada, Petru Ilieșu.

„Ediția din 2015 a FILTM propune o serie de evenimente culturale care, prin calitate, inedit, intensitate, dar mai ales prin personalitatea și originalitatea celor 14 scriitori invitați, vor transforma Timișoara într-un oraș de poveste. Pentru trei zile, cât durează a patra ediție a FILTM, capitala Banatului se poate considera o capitală literară europeană.” (Robert Șerban, președintele FILTM)

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

Punctul de greutate al evenimentului îl constituie cele 3 seri de lecturi publice și dezbateri plănuite să aibă loc în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara în perioada 21-23 octombrie, zilnic, începând cu ora 18.00:

Miercuri, 21 octombrie

Deschiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” – Robert Şerban, Președintele Festivalului
Cuvânt de bun-venit din partea lui Victor Neumann, Directorul Muzeului de Artă din Timișoara
Dialog deschis, cu tema „Nevroze, dileme, utopii”
Participă: György Dalos (Ungaria), Radka Denemarková (Republica Cehă), Andrei Pleșu, Ioana Pârvulescu (România)
Moderator: Mircea Mihăieș, eseist, scriitor și critic literar
Dialog cu publicul

Joi, 22 octombrie

Lectură Marjana Gaponenko – din povestirea Wintertraum (apărută în antologia Weihnachten kann kommen, Suhrkamp Verlag, 2013), traducere din limba germană de Maria Irod
Lectură Meir Shalev – din Roman rusesc: ediția în limba română, Editura Univers, 2014, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu
Lectură György Dragomán – din romanul Rugul: ediția în limba română, Editura Polirom, 2015, traducere din limba maghiară de Ildikó Gábos-Foarță
Lectură Cristian Teodorescu – din romanul Șoseaua virtuții. Cartea câinelui, apărut la Editura Cartea Românească, 2015
Lectură Ioan T. Morar – fragment inedit, din volumul în pregătire, Sărbătoarea corturilor
Dialog deschis – moderatoare: Ana Pușcașu, poetă și cercetătoare literară
Dialog cu publicul

Vineri, 23 octombrie

Cuvânt de salut din partea Primarului orașului Timișoara, Nicolae Robu

Lectură Lidija Dimkovska – selecție de poeme, din volumul Diferențăapărut la Editura Tracus Arte, în 2012, traduceri în limba română: Constantin și Gabriela Abăluță, Ioana Ieronim, Dagmar Maria Anoca și autoarea
Lectură Adisa Basić – selecție de poeme, în traducerea Ljubinkăi Perinac Stankov
Lectură Miruna Vlada – din volumul Bosnia. Partaj, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014
Lectură Bogdan-Alexandru Stănescu – din volumul anaBASis, apărut la Editura Cartea Românească, în 2014
Lectură Petru Ilieșu – din cartea-instalație
Bottle Book. Capitolul II (2014)
Dialog deschis – moderator: Matei Martin, jurnalist la Dilema veche și la Radio România Cultural
Dialog cu publicul
Închiderea celei de a IV-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM)

 

Programul întâlnirilor scriitorilor invitați la FILTM cu elevii de liceu: http://www.filtm.ro/lecturi-in-licee/

Programul conferințelor de la UVT: http://www.filtm.ro/conferinte-la-universitatea-de-vest/

 

ORGANIZATORI: Fundația Politehnica, Headsome Communication

PROIECT SUSȚINUT DE: Primaria Municipiului Timișoara

CU SPRIJINUL: Consiliul Județean Timiș

PARTENERI: Orizont, Asociaţia Timişoara – Capitală Culturală Europeană,  Art Encounters, Ambasada Israel în România, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, Centrul Ceh, Institutul Francez Timişoara, Traduki, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara,Muzeul de Artă din Timişoara, BCU Timişoara, FILB, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Cartea Românească, Editura Univers, Editura Planetarium, Cărtureşti, Librarium, U.S.R. – Filiala Timişoara

PARTENERI MEDIA: TVR Timişoara, RFI, Radio România Cultural, Observator Cultural, Dilema Veche, Ora de Timiş, BookMag, Bookaholic, Bookblog, Semne Bune, Agenţia de Carte, LiterNet, Ceaşca de cultură, La Punkt, Contributors, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Banater Zeitung

SPONSOR: Zoppas Industries Romania