Pictura Bănăţeană Interbelică

 

Urmând linia achiziţiilor trasate de înaintaşi, Ioachim Miloia directorul Muzeului Bănăţean a prevăzut îmbogăţirea patrimoniului şi prin achiziţionarea operelor de artă bănăţeană contemporană. Cronologic formarea colecţiei poate fi înscrisă în intervalul de timp marcat de cele două mari conflagraţii mondiale, deşi creaţia unor artişti depăşeşte aceste limite. Eliberarea din cătuşele academismului a deschis noi orizonturi pentru creatorii de artă stabiliţi deja în zonele Banatului. Odată cu mutarea la Timişoara a Şcolii de Arte Frumoase, cu sosirea profesorilor şi a studenţilor s-a produs o efervescenţă nemaiîntâlnită în cercurile artistice locale.

Curentele artistice noi – constructivismul, cubismul, expresionismul şi postimpresionismul – au găsit repede adepţi în rândul tinerilor. Plein air-istul Alexandru Popp poate fi întâlnit pe simezele muzeului alături de Oskar Szuhanek, pictorul lagunelor italiene şi al peisajelor citadine timişorene. Liricul peisagist Catul Bogdan se învecinează cu coloristul Aurel Ciupe, sau caligraful Atanasie Demian, la fel cum se regăseau cândva în expoziţiile Salonului Bănăţean.

Personalitatea deosebită a maestrului Julius Podlipny este subliniată de grafica plină de tensiune, suferinţă şi resemnare, alături de el pânzele lui Albert Varga, fostul tovarăş de atelier, ale cărui lucrări ne trimit cu gândul la creaţiile foviştilor. Cu o nuanţă mai gravă este prezent şi pictorul Franz Ferch prin scenele sale de gen şi picturile simboliste de mari dimensiuni.

Monumentalistul Ştefan Szőnyi în această perioadă este atras de teme biblice şi semnează câteva compoziţii expresioniste deosebite, inspirate de muzică, precum şi un şir de portrete romantico-mistice.
Imaginea pleiadei de creatori se completează cu Emil Lenhardt, maestrul naturilor statice, cu Stefan Jäger, documentaristul-idilic al vieţii şvabilor bănăţeni, cu Corneliu Liuba, pictorul marinelor şi naturilor statice cu flori, cu Ioan Isac, peisagistul plaiurilor bănăţene, şi cu Adalbert Krausz, renumitul portretist.

Alcătuirea colecţiei de sculptură îşi are începuturile în perioada interbelică, o dată cu primele lucrări pe care muzeul le-a cumpărat de la sculptorii bănăţeni. A fost permanent completată prin achiziţii şi donaţii, astfel încât astăzi cuprinde un număr de aproximativ 300 de obiecte. Pe lângă grupul de lucrări ale lui Romul Ladea, reprezentative pentru toate etapele creaţiei sale, această colecţie include operele celor mai prestigioşi artişti ai sculpturii româneşti: Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Constantin Baraschi, Ion Jalea, Cornel Medrea, Ion Irimescu, George Apostu, Paul Vasilescu.

Dintre cei mai reprezentativi artişti bănăţeni din perioada interbelică, ale căror lucrări onorează această colecţie, îi amintim pe Ferdinand Gallas, Andrei Gál, Sebastian Rotschingk şi Dezideriu Novac; acestor nume se adaugă cele ale noii generaţii de sculptori bănăţeni precum Iancu Bujor, Andrei Orgonaş, Victor Gaga, Péter Jecza şi Béla Szakáts.

ShareShare on FacebookShare on Google+Email this to someoneTweet about this on TwitterPin on Pinterest