Sala Baroc

Sala Barocă datează din anul 1754, când Palatul Baroc a fost amenajat ca reşedinţă pentru Guvernatorul civil al Banatului, contele Vilana Perlas. Accesul principal în clădire se făcea dinspre piaţă şi prin portalul dinspre strada Carol (astăzi, Florimund Mercy). Deasupra acestui portal se află Sala Barocă, funcţionând ca marea sală de onoare, cu atribuţii festive, specifică palatelor baroce de tip provincial. La decapările efectuate premergător restaurării începute în anii 1983-1984, au fost prelevaţi martori ce indică faptul că aici a existat o frescă decorativă. Lemnăria consta în lambriuri, uşi şi ancadramente de ferestre şi păstra motive decorative rococo.

După intervenţia majoră suportată între anii 1885-1886, Sălii Baroce i s-a modificat volumetria, prin mansardarea acoperişului dinspre Piaţa Unirii. Tot atunci, i s-au adăugat galeria şi un plafon decorat în tehnica papier-maché, cu motive decorative neorenascentiste.

Denumirea de Sală Barocă se datorează caracteristicilor impuse din construcţie: amplasarea ei deasupra intrării principale, pe axul de simetrie al clădirii (Palatul Preşedintelui, din 1754), coronamentul alveolar, în formă de scoică, al ferestrelor, lambriurile cu decoraţie de influenţă rococo.

Primul monograf al Timişoarei, I. Preyer,
scrie că, între 14-17 mai 1768 a poposit la Timişoara, „după ce 300 de ani între zidurile sale nu mai fusese un monarh creştin”, împăratul Iosif al II-lea. Împăratul călătorea incognito sub numele de contele Falkenstein, iar la Timişoara a locuit în Palatul Baroc al preşedintelui Vilana Perlas. În anul 1769, lui Vilana Perlas i-a urmat contele de Clary şi Aldringen, sub care edificiul prezidenţial a fost extins cu încă o jumătate. Iosif al II-lea a vizitat Timişoara încă de două ori, în anii 1770 şi 1771.

În  seara zilei de 2 noiembrie 1846 în Sala Barocă a concertat Franz Liszt. Repertoriul marelui pianist a inclus piese de Donizetti, Bellini, Beethoven, Schubert, dar nu au lipsit Fanteziile Maghiare şi Marşul lui Rákoczy.

În 7 martie 1877 a avut loc recitalul marelui violonist spaniol Pablo de Sarasate.

Restaurarea Sălii Baroce a început în 1983, sub îndrumarea arhitectului Şerban Sturdza şi în execuţia firmei Castrum Tim. Munca de expertiză şi de restaurare a a tavanului şi a pereţilor se datorează echipei restauratorilor Camelia Crişan Matei şi lui Ioan Darida.
Păstrând în mare parte coerenţa stilistică şi cromatică originală, restaurarea Sălii Baroce s-a  încheiat în noiembrie 2010.

ShareShare on FacebookShare on Google+Email this to someoneTweet about this on TwitterPin on Pinterest